Boala coronariană cronică (stabila) - cauze, simptome, tratament

Ce este boala coronariană cronică stabilă ?

Boala coronariană cronică (stabilă) este o afecțiune care afectează arterele coronare, responsabile de furnizarea de sânge oxigenat către mușchiul inimii. Aceasta este cauzată de acumularea plăcilor de aterom pe pereții arterelor coronare, ceea ce duce la îngustarea acestora și la reducerea fluxului sangvin către inimă. În cazurile în care boala progresează, arterele pot deveni complet blocate, ceea ce poate duce la infarct miocardic acut sau alte complicații grave.

Cauzele bolii coronariene cronice (Stabile)

Cauza principală a bolii coronariene cronice (stabile) este ateroscleroza, un proces prin care grăsimile, colesterolul și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor, formând plăci de aterom. Aceste plăci pot crește în dimensiune, îngustând lumenul arterelor și reducând cantitatea de sânge care ajunge la inimă.

În anumite situații, boala coronariană cronică se poate destabiliza. Dacă plăcile de aterom se fisurează, acest lucru poate declanșa formarea unui cheag de sânge (tromb) care poate bloca complet artera. Această blocare reprezintă un infarct miocardic acut. Dacă infarctul nu este tratat prompt, acesta progresează spre la necroza țesutului miocardic.

Factorii de risc care contribuie la dezvoltarea bolii coronariene cronice (stabile) includ:

• Obezitatea: Excesul de greutate pune o presiune suplimentară asupra inimii și arterelor, crescând riscul de ateroscleroză.
• Diabetul: Glicemia ridicată contribuie la deteriorarea arterelor și accelerează procesul aterosclerotic.
• Fumatul: Fumatul deteriorează pereții arteriali și crește riscul de formare a plăcilor de aterom.
• Sedentarismul: Lipsa activității fizice contribuie la creșterea greutății corporale și la acumularea grăsimilor în sânge.
• Hipercolesterolemia: Nivelurile ridicate de colesterol LDL (colesterol „rău”) contribuie la formarea plăcilor de aterom.
• Hipertensiunea arterială: Presiunea crescută asupra pereților arteriali favorizează îngustarea acestora.
• Stresul: Expunerea prelungită la stres poate afecta sănătatea inimii și poate agrava boala coronariană cronică.
• Dieta bogată în grăsimi: Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate și trans poate duce la creșterea nivelului de colesterol și la formarea plăcilor de aterom.
• Predispoziția genetică: Istoricul familial de boli cardiovasculare crește riscul de a dezvolta această afecțiune.
• Vârsta înaintată: Riscul de a dezvolta boala coronariană cronică crește odată cu vârsta.
• Consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol.

Simptomele bolii coronariene cronice (Stabile)

În multe cazuri, boala coronariană cronică (stabilă) poate fi asimptomatică pentru o perioadă lungă de timp. Cu toate acestea, pe măsură ce arterele devin mai îngustate, simptomele pot începe să apară, în special în situații de efort fizic sau stres. Cele mai comune simptome includ:

• Angină pectorală: Durere sau disconfort în piept, care apare în timpul efortului fizic sau al stresului emoțional și se ameliorează în repaus.
• Senzație de oboseală inexplicabilă: Pacienții pot simți o oboseală intensă, chiar și după activități minore.
• Dificultăți de respirație: Acestea apar mai ales în timpul efortului fizic sau expunerii la frig.

Diagnosticul bolii coronariene cronice (Stabile)

Diagnosticul bolii coronariene cronice (stabile) se bazează pe o combinație de istoric medical al pacientului, examinarea clinică și investigații paraclinice. Medicul cardiolog poate recomanda o serie de teste pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua severitatea bolii. Acestea pot include:

• Analize de sânge: Se efectuează pentru a verifica nivelul de colesterol, glicemia și alți indicatori care pot sugera prezența aterosclerozei.
• Electrocardiogramă (EKG): Acest test monitorizează activitatea electrică a inimii și poate detecta semne de ischemie miocardică sau aritmii.
• Holter EKG: Permite monitorizarea continuă a ritmului cardiac timp de 24 de ore, oferind informații despre aritmii și alte anomalii.
• Test de stres EKG: Pacientul efectuează exerciții fizice pe o bandă de alergare sau bicicletă, în timp ce inima este monitorizată. Testul ajută la detectarea ischemiei coronariene indusă de efort.
• Tomografie computerizată (CT) coronariană: Prin folosirea razelor X, aceasta permite vizualizarea indirectă a arterelor coronare și identificarea unor modificări arteriale care sugerează existența eventualelor îngustări. Un rezultat pozitiv trebuie confirmat și cuantificat ulterior prin coronarografie.
• Ecocardiografie: Utilizează ultrasunete pentru a evalua funcția de pompare a inimii și pentru a detecta modificările induse de ischemia coronariană.
• Coronarografie: Este o metodă minim invazivă de diagnostic și oferă cele mai precise informații. Procedura implică injectarea unei substanțe de contrast pe bază de iod direct în arterele coronare, urmată de vizualizarea lor cu ajutorul razelor X. Aceasta oferă informații detaliate despre stenozele coronariene.

Medici cardiologi clinicieni

Tratamentul bolii coronariene cronice (Stabile)

Tratamentul bolii coronariene cronice (stabile) se axează pe prevenirea complicațiilor severe, ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Managementul acestei afecțiuni implică o combinație de schimbări ale stilului de viață, terapie medicamentoasă și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale sau proceduri intervenționale minim invazive.

Modificări ale stilului de viață

Primul pas în tratamentul bolii coronariene cronice (stabile) este adoptarea unui stil de viață sănătos, care poate ajuta la încetinirea progresiei bolii și la reducerea riscului de infarct miocardic. Recomandările includ:

• Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul sau înotul, poate ajuta la îmbunătățirea circulației sanguine și la menținerea greutății corporale în limite normale.
• Evitarea stresului: Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală, poate avea un impact pozitiv asupra sănătății cardiovasculare.
• Dieta echilibrată: O dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale și pește, cu un aport redus de grăsimi saturate, zaharuri și sare, este esențială pentru menținerea sănătății inimii.
• Renunțarea la fumat: Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru ateroscleroză și boala coronariană cronică. Renunțarea la acest obicei poate îmbunătăți semnificativ prognosticul.
• Limitarea consumului de alcool: Consumul moderat de alcool poate fi permis, dar excesul trebuie evitat, deoarece poate crește tensiunea arterială și nivelul de colesterol.

Tratamentul medicamentos

Terapia medicamentoasă este o componentă esențială în gestionarea bolii coronariene cronice (stabile). Medicamentele utilizate pot include:

• Antiagregante: Aceste medicamente ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge care ar putea bloca arterele.
• Statine: Sunt prescrise pentru a reduce nivelul de colesterol LDL și pentru a încetini progresia aterosclerozei.
• Beta-blocante: Acestea ajută la scăderea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, reducând astfel cerințele de oxigen ale inimii.
• Antihipertensive: Medicamentele care controlează tensiunea arterială sunt esențiale pentru scăderea progresiei aterosclerozei si prevenirea complicațiilor bolii coronariene.
• Medicamente antianginoase: Acestea, cum ar fi nitroglicerina, sunt utilizate pentru a trata și preveni angina pectorală.

Tratamentul intervențional și chirurgical

În situațiile în care tratamentul medicamentos și modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a controla simptomele sau pentru a preveni complicațiile, pot fi necesare proceduri intervenționale sau chirurgicale:

• Angioplastia cu stent: Aceasta este o procedură minim invazivă prin care un balon este introdus în artera blocată și umflat pentru a dilata vasul de sânge. În timpul procedurii, poate fi introdus un stent (un mic tub metalic) pentru a menține artera deschisă și a preveni restenoza (îngustarea repetată a arterei).
• Bypass-ul coronarian: Aceasta este o intervenție chirurgicală majoră, prin care un vas de sânge sănătos (de obicei, o venă din picior sau o arteră din piept) este folosit pentru a crea o nouă cale pentru sânge, ocolind zona blocată a arterei coronare. Această procedură este mai complexă și este rezervată cazurilor în care angioplastia nu este posibilă sau nu este eficientă.

Medici cardiologi intervenționiști și chirurgi cardiaci

Monitorizarea și Prevenția

Boala coronariană cronică (stabilă) necesită monitorizare regulată prin controale la medicul cardiolog și prin investigații periodice, pentru a evalua progresia bolii și eficacitatea tratamentului. Pacienții trebuie să respecte strict recomandările medicului, inclusiv în ceea ce privește medicația, stilul de viață și programările medicale.

Pentru a preveni apariția sau agravarea bolii coronariene cronice (stabile), este esențială adoptarea unui stil de viață sănătos încă din tinerețe. Aceasta include menținerea unei diete echilibrate, practicarea regulată a exercițiilor fizice, evitarea fumatului și gestionarea stresului.

Bibliografie:

European Society of Cardiology (ESC) - Chronic Coronary Syndrome
https://www.escardio.org/Guidelines

NHS - Coronary Heart Disease
https://www.nhs.uk/conditions/coronary-heart-disease/

Mayo Clinic - Coronary Artery Disease
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronary-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350613