Dr. Loredana Cîmpean

Ecografia transvaginală sau endovaginală este cea mai importantă metodă imagistică de investigare a organelor genitale interne. Poate fi folosită atât pentru a evalua starea de sănătate a unei femei și a diagnostica anumite afecțiuni, cât și pentru confirma o sarcină și a monitoriza evoluția acesteia.  Ce este ecografia transvaginală/endovaginală? Ecografia endovaginală (transvaginală) utilizează ultrasunete, adică unde sonore de înaltă frecvență, pentru a transpune imaginea organelor interne pelvine pe un monitor. ”Transvaginal” înseamnă prin vagin; spre deosebire de ecografia transabdominală, ce presupune plasarea sondei la nivelul abdomenului, în afara pelvisului, o ecografie endovaginală se realizează prin introducerea unei sonde speciale în vagin. [3] Pot fi astfel vizualizate uterul, trompele uterine, ovarele, endometrul (mucoasa care căptușește uterul) și vezica urinară, precum și o sarcină incipientă. Este o investigație noninvazivă, nedureroasă și neiradiantă. Mai este cunoscută și sub denumirile de ecografie intravaginală, ecografie ovariană sau ecografie pelvină.  Când este indicată această investigație? Examenul transvaginal identifică posibilele anormalități și facilitează diagnosticarea multor afecțiuni. De obicei, medicii ginecologi îl recomandă în caz de: ex: amenoree - absența menstruației, dismenoree - dureri menstruale, menoragie - menstruație extrem de abundentă și prelungită; [1] Mai este indicată:  Atunci când se suspicionează o sarcina ectopică (sarcină în afara uterului);  Pacientelor care se confruntă cu infertilitatea (atât pentru stabilirea cauzei, cât și a tratamentului potrivit) sau au suferit un avort spontan;   În depistarea chisturilor ovariene și a fibromului uterin; În diagnosticarea pozitivă a unei sarcini intrauterine. Cum te pregătești de ecografia transvaginală?  Această procedură nu necesită o pregătire specială. Este indicat să porți haine confortabile, de preferat o ținută compusă din două piese, cu pantaloni sau o fustă ce pot fi îndepărtate cu ușurință. De asemenea, ți se va cere să-ți golești vezica înainte de examinare și, dacă folosești un tampon intravaginal, să-l îndepărtezi. [2] Anunță-ți medicul dacă ești alergică la latex sau dacă resimți vreo durere în timpul examinării. Ce se întâmplă în timpul investigației?  Vei fi rugată să te întinzi pe o masă specială, pe spate, cu genunchii îndoiți. Transductorul (sonda vaginală care are o formă specială, de baghetă) este îmbrăcat într-un manșon de latex (sau prezervativ) și uns cu un lubrifiant, pentru a permite o bună citire a imaginilor interne. În vagin se introduce doar vârful transductorului, care este apoi mișcat pentru a obține imagini din diferite unghiuri.  Rezultatele sunt considerate normale atunci când structurile pelvisului și/sau fetusul arată normal. Rezultatele anormale pot indica:  Defecte din naștere;  Cancer uterin sau ovarian;  Infecții (inclusiv boala inflamatorie pelvină - o infecție a uterului, trompelor uterine și a ovarelor);  Tumori benigne pe și în jurul organelor genitale interne (chisturi, fibrom uterin);  Torsiune ovariană (de anexă); Endometrioză (o boală cronică ce se caracterizează prin extinderea țesutului endometrial în afara cavității uterine);  Sarcină ectopică.  Medicul tău îți va explica orice rezultate anormale semnificative și, dacă este necesar, pașii ce trebuie urmați pentru a trata o anumită problemă.  Ce dispozitive medicale sunt folosite?  După cum am văzut mai sus, ecografia intravaginală se realizează cu ajutorul unei sonde ecografice speciale care se introduce în vagin. Această  sondă transmite unde sonore și înregistrează reflexiile acestor unde de pe structurile corpului.[2] Ce se întâmplă după realizarea ecografiei?  Examinarea nu necesită spitalizare sau anestezie, așa că îți vei putea relua activitățile normale imediat după finalizarea sa. S-ar putea să observi o ușoară scurgere vaginală după test, din cauza gelului folosit pentru a lubrifia transductorul, dar aceasta ar trebui să înceteze în 24 de ore. [2] Cât durează investigația?  Unul dintre avantajele ecografiei transvaginale sau endovaginale este acela că este foarte rapidă. Întreaga investigație durează între 15 și 30 de minute.  Care sunt riscurile și complicațiile posibile?  Spre deosebire de radiografiile tradiționale, acest test nu presupune nicio expunere la radiații. Până în prezent, nu au fost identificate efecte nocive ale ultrasunetelor asupra oamenilor, fiind considerată o procedură destul de sigură pentru a putea fi efectuată și în cazul femeilor însărcinate. [3] Există însă anumite situații în care ecografia transvaginală nu se poate realiza sau nu este indicată:  Himenul imperforat (acoperă integral intrarea în vagin);  Obstrucția vaginală; Pacientă fără antecedente de act sexual vaginal;  O intervenție chirurgicală vaginală recentă;  Ruptura prematură a membranelor la femeile însărcinate;  Sângerarea cauzată de placenta previa (placenta acoperă parțial sau în totalitate colul uterin);  Lipsa consimțământului pacientei. [1] De asemenea, deși în cele mai multe cazuri nu există durere, unele femei pot experimenta un ușor disconfort, atât fizic, cât și psihic, în timpul investigației. [3]  Care este prețul ecografiei transvaginale/endovaginale?  Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările legate de această investigație. Dacă vrei să știi care este prețul unei ecografii transvaginale, completează formularul disponibil pe site-ul nostru și te vom suna noi sau ne poți suna chiar tu.  Ecografia transvaginală/endovaginală este o metodă de investigație imagistică sigură, rapidă și nedureroasă, folosită frecvent atât pentru a evalua starea de sănătate a unei femei și a diagnostica diverse afecțiuni, cât și pentru a confirma și monitoriza o sarcină incipientă. Chiar dacă nu ești însărcinată, aceasta este una dintre acele investigații pe care ar trebui să o efectuezi periodic, ca parte a controlului ginecologic de rutină.  Surse de referință:  Suraya Nahlawi, and Nedi Gari. “Sonography Transvaginal Assessment, Protocols, and Interpretation.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 11 June 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK572084/. Accessed 2 Aug. 2022. “Transvaginal Ultrasound - InsideRadiology.” InsideRadiology, 12 Sept. 2016, www.insideradiology.com.au/transvaginal-ultrasound/. Accessed 2 Aug. 2022. “Transvaginal Ultrasound: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2018, medlineplus.gov/ency/article/003779.htm. Accessed 2 Aug. 2022.

Ce este testul HPV? Testul HPV este o investigație care are rolul de a  detecta prezența virusului papiloma uman (HPV). Prezența acestui virus poate duce la dezvoltarea condiloamelor genitale, celulelor cervicale anormale sau cancerului de col uterin (1). Acest test nu indică dacă aveți cancer, ci doar dacă aveți HPV. De obicei, se efectuează împreună cu testul Babeș Papanicolau. HPV (Papilloma Virus Uman) este cea mai comună boală cu transmitere sexuală, este un virus care infectează zonele genitale ale femeilor cât și ale bărbaților. Infecția HPV poate fi asimptomatică întreaga viață însă se poate manifesta clinic prin apariția condiloamelor/verucilor la nivelul vulvei, vaginului, perineului. Sângerările apar atunci când se produc leziuni ale colului (displazii) cu evoluție nefavorabilă. Aceste leziuni se depistează prin screeningul de cancer de col ( Testul Babes Papanicolau, colposcopia, HPV-tipaj). S-a demonstrat că ~ 97% din cancerele de col uterin, apar pe baza unei infecții HPV HR (high risk), dar numai 2-3% dintre femei (70% infectate cu HPV) fac cancer. Virusul Papilloma Uman se transmite prin contact sexual (tulpinile genitale). Se poate transmite de la mama la făt, iar celelalte tulpini se transmit prin contact direct cutanat ce favorizează apariția leziunilor pe mâini, piept, picioare, etc. Există peste 100 de tulpini HPV, unele tulpini cancerigene ce pot cauza cancerul cervical la femei, alte tipuri de cancer atât la femei, cât și la bărbați și tulpini necancerigene ce pot provoca negi vaginali, condiloame, afecțiuni ce trebuie tratate. Sunt două metode de depistare a infectării cu HPV. Una dintre ele detectând prezența virusului în organism atât pentru tulpinile cancerigene (16 si 18), cât și pentru cele necancerigene ( detecție și genotipare HPV). Iar cealaltă prin testare ADN HPV ce reprezintă genotiparea doar pentru tulpinile oncogene(cancerigene) 16 și 18. Cum se efectuează analiza HPV? Analiza HPV, indiferent că este de tip ADN sau ARNm, se realizează în același mod ca testul Babeș-Papanicolau și anume, prin analiza unei probe de secreții prelevate de la nivelul cervixului. Ulterior, se determină materialul genetic (ADN) al HPV pentru a identifica tulpinele virale prezente. Deși acest test este efectuat în cabinetul ginecologic, laboratoarele acreditate studiază materialul genetic și indentifică prezența tulpinilor virale. Cand este indicată efectuarea unui test HPV? Testul HPV poate fi efectuat oricând, dar există situații în care medicul specialist îl poate recomanda mai frecvent. Acestea includ: Rezultate anormale la testul Babeș-Papanicolau: prezența de anomalii ale celulelor scuamoase Vârsta peste 30 de ani: La femeile cu vârsta mai mare de 30 de ani, testarea HPV poate fi relevantă pentru depistarea infecției și a riscului de progresie către cancer de col uterin (1). Medicii ginecologi recomandă efectuarea testului HPV în afara perioadei menstruale, momentul ideal pentru recoltare fiind mijlocul ciclului menstrual. Testarea HPV pentru femei Testarea ADN (HPV ADN) Testarea ADN HPV este o metodă utilizată pentru detectarea prezenței materialului genetic al HPV în celulele prelevate de la nivelul colului uterin sau al altor zone genitale. Testarea ADN HPV este recomandată în cazul femeilor cu rezultate anormale la testul Babeș-Papanicolau (ASCUS, LSIL sau HSIL). Testarea ARNm (ARNm E6/E7 HPV) Testarea ARNm E6/E7 HPV detectează prezența ARNm (mesager) E6/E7 din 14 genotipuri de HPV cu risc crescut. Aceasta indică incorporarea ADN-ului HPV în celulele gazdă. Proteinele exprimate din ARNm E6/E7 alterează ciclul celular și stabilitatea genomului celular. Acest test poate fi util în detectarea leziunilor cervicale de grad înalt (CIN2+) și poate ajuta la evitarea unor rezultate fals-pozitive și a procedurilor invazive inutile. Testarea HPV pentru bărbați Diagnosticul infecției cu HPV cu risc de cancer este mai dificil la bărbați, deoarece nu există metode de screening generalizate pentru cancerul anal, de penis sau orofaringian. Un bărbat infectat cu virusul Papilloma uman poate să transmită boala partenerei sale prin contact sexual neprotejat. Prin urmare, prezervativul reprezintă metoda principală de prevenție. Cu toate acestea, în prezent, nu există metode de screening specifice pentru acest virus la bărbați, așa cum există pentru femei (testarea HPV). Cum să te pregătești pentru un test HPV? Pentru a te pregăti pentru un test HPV, iată câteva recomandări:  Cu 48 de ore înainte de recoltarea probei, evită: Raporturile sexuale. Lavajul vaginal. Utilizarea altor tratamente intravaginale (geluri, creme, contraceptive, dezinfectante, lubrifianți). Folosirea tampoanelor intravaginale sau a altor manevre intravaginale (explorare vaginală). Ce semnificație au rezultatele unui test HPV? Rezultatele unui test HPV pot fi pozitive sau negative. Un rezultat pozitiv indică prezența unei tulpini de HPV cu risc înalt, asociată cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Totuși, un rezultat pozitiv nu înseamnă că aveți cancer în acest moment; reprezintă doar un semnal de alarmă că există posibilitatea apariției cancerului uterin în viitor. Medicul ginecolog va interpreta rezultatele testului și îți va recomanda fie investigații suplimentare, fie un tratament. Tratament HPV Virusul HPV nu se tratează, el poate fi eliminat de către mecanismele de apărare ale organismului însă există tratamente ce ameliorează simptomele provocate de HPV. Efectuarea controlului ginecologic anual de rutină, efectuarea testului Babes-Papanicolau, menținerea unui parter unic, stabil și folosirea prezervativului reprezintă cele mai importante metode de prevenire a infectării cu virusul HPV. Vaccinul contra HPV nu previne apariția cancerului de col uterin ci infecția cu HPV, virus răspunzător de apariția cancerului de col uterin. În urma vaccinării este important ca pacientele să respecte controlul ginecologic anual.  Acesta implică consultul ginecologic, recoltarea probelor pentru examenul de secreție vaginală și a testului Babes-Papanicolau, cât și ecografia transvaginală. Bibliografie: (1) HPV test - Mayo Clinic. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/hpv-test/about/pac-20394355. (2) About Genital HPV Infection | STI | CDC. https://www.cdc.gov/sti/about/about-genital-hpv-infection.html. (3) HPV Symptoms & Tests in Women & Men - WebMD. https://www.webmd.com/sexual-conditions/hpv-genital-warts/hpv-symptoms-tests. (4) HPV Signs and Symptoms | American Cancer Society. https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/hpv/hpv-signs-and-symptoms.html. (5) The HPV Test | Cervical Cancer Screening Test. https://www.cancer.org/cancer/types/cervical-cancer/detection-diagnosis-staging/screening-tests/hpv-test.html.

Ce este Testul Babes - Papanicolau? Testul Babeș-Papanicolau este cea mai buna metoda de depistare a leziunilor precanceroase ale colului uterin insa poate suspecta si prezenta unor infectii genitale cu candida sau trichomonas. Este un test rapid si nedureros si se realizeaza in timpul consultului ginecologic, nu se recolteaza in timpul menstruatiei. Test Babes Papanicolau presupune recoltarea celulelor epiteliale de la nivel colului uterin si examinarea la microscop a acestora. Este recomandat ca pacientele sa evite timp de 48 de ore, utilizarea tampoanelor, spalaturile intravaginale sau medicatia intravaginala si mai ales, contactul sexual. In cazul unui test anormal, se recomanda repetarea testului PAP la un anumit interval de timp, efectuarea unui test HPV ,colposcopia iar in cazul evidentierii unei leziuni anormale la nivelul colului uterin, obligatoriu trebuie efectuata biopsia (mic esantion din tesutul anormal).