Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Cardiologie interventionala

Valvuloplastia mitrala cu balon

Procedura efectuata cu echipa de specialisti din strainatate!

Centrul nostru a salvat viata a peste 4500 de pacienti, in ultimii 4 ani

Cea mai modern echipata sala de
angiografie, echipa medicala de exceptie

Avem cei mai renumiti medici din strainatate! Echipa din Romania,
Israel, Grecia si Germania!

Doar 24 de ore de spitalizare

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Generalitati

Valvuloplastia este efectuata, in anumite circumstante, pentru a trata o valva stenozata (ingustata).

Valvele cardiace:

Inima functioneaza ca o pompa musculara. Are 4 cavitati: 2 cavitati superioare, numite atrii si 2 cavitati inferioare, numite ventriculi. Atriul drept primeste sangele venos (neoxigenat) din corp, pe care il transmite mai departe in ventriculul drept, iar de aici, prin artera pulmonara sangele ajunge la nivel pulmonar si este oxigenat. Mai departe, sangele oxigenat ajunge prin venele pulmonare in atriul stang si, de aici in ventriculul stang si apoi, prin aorta, ajunge in tot corpul.

Pentru a asigura curgerea normala a sangelui, intre atrii si ventriculi exista valve, astfel:

• valva tricuspida – intre atriul si ventriculul drept

• valva pulmonara – intre ventriculul drept si artera pulmonara

• valva mitrala – intre atriul si ventriculul stangi

• valva aortica – intre ventriculul stang si aorta.

Afectarea valvelor poate duce la afectarea curgerii normale a sangelui, cu anumite consecinte. O valva disfunctionala poate fi fie ingustata (stenotica), fie insuficienta (regurgitanta).

Stenoza mitrala

Principala cauza a stenozei mitrale o reprezinta afectarea reumatismala a valvei in cadrul reumatismului articular acut (afectiune data de Streptococul beta hemolitic de grup B), manifestare care se poate produce chiar si la ani de la infectia acuta.

Stenoza mitrala are si alte cauze: pacientii dializati, sindrom carcinoid, fibroelastoza eozinofilica endomiocardica si, poate fi si congenitala.

La Centrele ARES
ai consilierul tau medical!

Completeaza acest formular si in cel mai scurt timp vei fi contactat!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

In mod normal, valva mitrala este formata din doua foite (cuspe) prin a caror deschidere si inchidere este permis fluxul normal al sangelui, de la atriul stang la ventriculul stang. In stenoza mitrala aceste foite sunt unite in grade variate, asa incat orificiul format prin deschiderea lor devine mai ingust si ingreuneaza astfel trecerea sangelui. In timp, datorita obstacolului creat, creste presiunea in atriul stang si la nivelul vaselor pulmonare si apar semne de insuficienta cardiaca, mai ales la efort (initial), si, in stadii tardive si in repaus.

Simptome

Stenoza mitrala se asociaza cu simptome precum:

• manifestarea initiala este de tip dispnee de efort (respiratie dificila)

• femeile cu stenoza mitrala devin frecvent simptomatice in timpul sarcinii (datorita volumului circulant mai mare, care suprasolicita inima)

• ameteli

• angina (durere in piept)

• palpitatii – stenoza mitrala se asociaza cu anomalii ale ritmului cardiac (frecvent fibrilatie atriala)

• edeme (picioare, abdomen, pulmonar)

• crestere rapida in greutate (data de retentia de lichide in corp).

Diagnostic

Simptomele timpurii pot fi foarte subtile. De obicei, istoricul de reumatism articular este greu de evidentiat.

Uneori, pacientii pot fi diagnosticati cu infectii respiratorii superioare, frecvente. Ulterior, un examen cardiac poate releva afectiunea.

Se practica examen clinic complet, teste sanguine si imagistice.

Examenul cordului poate pune in evidenta un suflu caracteristic de stenoza mitrala.

Electrocardiograma poate releva tulburari ale ritmului cardiac, de tipul fibrilatiei atriale (asa cum am spus, aceasta este cea mai frecventa anomalie de ritm asociata cu stenoza mitrala).

Ecografia cardiaca transtoracica (ETT) este testul diagnostic standard. In anumite situatii, ETT nu este suficienta (sunt situatii cand examenul transtoracic nu poate fi efectuat in conditii optime) si atunci este indicata examinarea ecografica transesofagiana (ETE) care permite vizualizarea inimii cu ajutorul unui tub introdus in esofag. Se face cu sedare usoara si anestezie locala. De asemenea, trebuie precizat ca, in cazul pacientilor diagnosticati cu stenoza mitrala carora li se propune interventia percutanata de tip valvuloplastie cu balon, ETE este obligatorie inainte de o astfel de interventie, pentru a exclude prezenta trombilor la nivel cardiac (mai ales la nivelul urechiusei stangi).

Radiografia toracica poate evidentia edem pulmonar, in contextul decompensarii afectiunii. In faze avansate, se observa aspecte specifice radiologice – asa numitele linii Kerley B, consecinta a presiunii venoase pulmonare crescute.

De asemenea, in cazul anumitor pacienti este indicata coronarografia inainte de o procedura de valvuloplastie. Aceste grupuri de pacienti sunt:

• femei si barbati cu varsta peste 35 de ani care asociaza factori de risc

• femei aflate la menopauza

• pacienti cu angina, dovezi de ischemie miocardica, afectarea functiei sistolice a ventriculului stang, istoric de boli coronariene.

Acest lucru se indica intrucat, in cazul dovezii afectarii coronariene, acesti pacienti pot beneficia de pe urma interventiei chirurgicale de tip by-pass aorto-coronarian, in timpul careia sa poate realiza si corectia valvei mitrale.

Indicatii

In cazul stenozei mitrale usoare-moderate, simptomele pot fi ameliorate prin tratament medicamentos, de tipul beta blocantelor si blocantele canalelor de calciu, diuretice.

In formele severe de boala ar trebui sa se practice corectia valvei, fie chirurgical, fie interventional.

1. Metoda chirurgicala: comisurotomie chirurgicala – este indicata la pacientii cu stenoza mitrala datorita calcificarii valvei sau la cei cu stenoza subvalvulara.

2. Metoda interventionala – valvuloplastie mitrala percutanata cu balon – studiile au aratat rezultate mai bune fata de metoda chirurgicala, in cazurile selectionate corespunzator. Nu toate cazurile de stenoza mitrala se preteaza la tratament interventional.

Indicatiile de valvuloplastie includ:

stenoza mitrala severa (aria valvei calculata ecografic<1.5cmp), morfologie favorabila, absenta contraindicatiilor ( prezenta trombilor in atriul stang sau regurgitare mitrala importanta).

tratamentul interventional poate fi luat in considerare in caz de stenoza mitrala severa, asimptomatica, asociind hipertensiune pulmonara (presiunea in artera pulmonara in repaus >50mmHg sau la efort>60mmHg), cu morfologie favorabila a valvei.

poate fi considerata interventia in stenoza mitrala severa cu valva calcificata la pacientii cu risc mare operator, daca sunt prezente stenoza severa si semne de insuficienta cardiaca. In anumite situatii chiar si pacientii la risc scazut pot fi consideriati pentru aceasta metoda de corectie.

se poate lua in considerare valvuloplastia la pacientii cu stenoza moderata care asociaza hipertensiune pulmonara

valvuloplastia poate fi efectuata si la pacientii asimptomatici cu stenoza severa care asociaza fibrilatie atriala nou instalata.

poate fi efectuata in scop paleativ la pacientii care au stenoza severa, chiar daca morfologia valvulara nu este cea adecvata.

In cazul stenozei congenitale se pare ca exista un mic beneficiu de pe urma acestei proceduri, de aceea se indica in special tratamentul chirurgical.

Contraindicatii:

• prezenta trombilor in atriul stang – datorita riscului crescut de embolizare a lor. In cazul in care se identifica la ETE trombi, se recomanda tratament anticoagulant pentru 3-6 luni, se repeta ETE si daca trombul a disparut se poate practica valvuloplastie. In caz de urgenta, se indica interventia chirurgicala de corectie a valvei cu ligatura auriculului stang in acelasi timp operator. (inchiderea urechiusei stangi – sediul predilect pentru formarea trombilor- pentru a preveni migrarea lor) .

• regurgitarea (insuficienta) mitrala moderat-severa – exista riscul ca postprocedural aceasta sa se agraveze

• afectare concomitenta severa a valvei aortice, stenoza sau regurgitare tricuspidiana

• boli coronariene care necesita interventii de tip by-pass

• morfologie valvulara neadecvata (in anumite situatii, poate fi luata totusi in considerare).

Procedura

Asa cum am precizat anetrior, inainte de a efectua valvuloplastie percutanata este recomandata evaluarea ETE pentru a exclude prezenta trombilor.

Procedura se efectueaza in laboratorul de angiografie si de obicei se practica sub anestezie locala sau generala. In cazul anesteziei locale se face sedare usoara pentru a obtine relaxarea corespunzatoare. Pentru interventiile ghidate prin ETE se efectueaza anestezie generala.

Se pregateste locul de abord prin indepartarea parului din zona inghinala, se efectueaza asepsia locala si se administreaza tratament anticoaglant. Veti fi monitorizat pe parcursul intregii interventii.

Apoi, medicul interventionist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la radacina coapsei) pentru a vizualiza vasele femurale. La acest nivel, se va introduce o teaca, ulterior pe teaca se introduc catetere pana la nivelul inimii. Se injecteaza substanta de contrast si se efectueaza angiograme repetate, pentru a vizualiza stenoza si a verifica locul cateterului. Cateterele pot fi plasate si inaintate fie pe cale venoasa (abord anterograd – metoda cea mai utilizata), fie pe cale arteriala (abord retrograd).

Afla imediat de la cei mai renumiti medici detalii despre aceasta procedura!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

La injectarea substantei de contrast, pentru scurt timp, se pot descrie senzatie de caldura locala, gust metalic, scurta durere de cap.

Pe cateterul pozitionat la nivelul stenozei se avanseaza un alt cateter cu balon, pana in apropierea stenozei. Balonul va fi umflat la nivelul ingustarii, care va fi marita progresiv, indepartandu-se astfel stenoza. Ulterior balonul se dezumfla si este indepartat. Pot fi necesare umflari succesive ale balonului, pentru a obtine rezultate optime.

Pentru a preveni sangerarea la locul punctiei se pot utiliza dispozitive pe baza de colagen, se pot pune cateva fire de sutura sau se face compresie manuala. Uneori, din acelasi motiv, medicul poate decide mentinerea tecii intravascular pentru cateva ore.

 

Este Dureros?

NU, se practica sub anestezie locala sau generala, asa ca pacientul nu va simti nimic intraprocedural. O mica jena poate fi resimitita la locul punctiei cateva zile.

Cat Dureaza?

In mod normal dureaza 1-2 ore si se practica in laboratorul de cateterism de catre medicul interventionist.

Riscuri

Complicatiile sunt rare si sunt evitate printr-o pregatire si supraveghere corespunzatoare. Complicatiile posibile includ:

• reactii alergice la administrarea substantei de contrast, inclusiv insuficienta renala

• reactii la compusii anestezici

• fistule arteriovenoase la locul punctiei

• sangerari, hematom la locul punctiei

• febra

• cefalee (durere de cap), migrena

• infectii a locul punctiei

• embolie gazoasa

• aritmii cardiace

• accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral – risc redus prin efectuarea de rutina a ETE, pentru e exclude prezenta trombilor.

• regurgitare mitrala noua sau agravarea unei regurgitari preexistente

• ruptura valvei – necesita interventie chirurgicala deschisa

• deces <1% din cazuri; risc mai mare la varstnici sau la cei cu stare extrem de grava la momentul interventiei

• perforatie cardiaca <1%

• defect septal atrial iatrogen – in cazul abordului anterograd; se inchide de obicei in cateva saptamani postprocedural. (poate persista in 2%din cazuri).

• pana la 20% dintre pacienti pot redezvolta stenoza mitrala.

Pre-Operator

Consultatia preoperatorie va stabili tipul de tratament, adecvat patologiei de fond.

Inainte de interventie, medicul interventionist trebuie prevenit asupra antecedentelor de alergie, daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, plavix, sau cele de tip anticoagulant – Sintrom, Warfarina) sau alte afectiuni asociate (diabet zaharat, boala renala)

Se efectueaza un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobinei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural va primi un formular de consimtamant.

De asemenea medicul va fi prevenit asupra altor tratamente urmate si, la nevoie , va solicita intreruperea unora dintre acestea. Medicatia nu va fi oprita din proprie initiativa.

Post-Operator

Veti fi transferat intr-o camera pentru recuperare. Veti primi medicamente antialgice si veti fi monitorizat permanent. In anumite situatii teaca va fi mentinuta intravascular inca cateva ore. Nu este permisa flectarea (indoirea) membrului pe care s-a realizat procedura (timp de cateva ore).

Este recomandat consumul de lichide pentru a favoriza eliminarea renala a substantei de contrast.

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida. Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa o zi.

Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat. La domiciliu veti urmari daca apar febra sau frison, modificari la nivelul plagii.

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Veti fi instruit inainte de externare privind modul de ingrijire a plagii. Un mic disconfort poate fi resimtit 2-3 zile dupa procedura, la nevoie putand fi administrate medicamente antialgice.

Activitatea fizica poate fi limitata in functie de rezultate.

Este necesara urmarirea periodica ecografica pentru a stabili evolutia bolii si gradul de stenoza reziduala sau regurgitarea mitrala. Pana la 20% dintre pacientii pot dezvolta din nou stenoza mitrala, care poate fi din nou tratata prin metoda interventionala.

X