Embolizarea splenică / Tratament minim invaziv hipersplenism

Embolizarea splenică este o procedură minim-invazivă efectuată prin tehnici de Radiologie Intervențională care tratează hemangiomul splenic sau hipersplenismul. Această intervenție are o rată de succes de 100% și se efectuează in anestezie locală.

Ce reprezintă embolizarea splenică?

Embolizarea splenică este o intervenție minim invazivă,  endovasculară cu ajutorul căreia sunt tratate hemangioamele splenice sau hipersplenismul (splină mărită).

Ce este hemangiomul splenic?  

Hemangiomul splenic, cunoscut și sub denumirea de malformație venoasă splenică, deși este o tumoră benignă rară, reprezintă totodată a doua cea mai frecventă boală care afectează splina. Hemangiomul splenic nu prezintă simptome, de cele mai multe ori, fiind descoperit întâmplător la examinarea imagistică de tipul RMN.

Ce este hipersplenismul?

Splina are in principal doua roluri importante, de a stoca sangele si de a indeparta celulele sanuguine bolnave

Hipersplenismul este o tulburare comună care provoacă distrugerea rapidă și prematură a celulelor sanguine. Astfel,  in hipersplenism, sunt indepartate atat celulele sanguine bolnave cat si cele sanatoase, reducand capacitatea organismului de a se apara impotriva infectiilor

Afecțiunea se caracterizează printr-o splină mărită, care provoacă durere în partea din stânga a abdomenului superior,  durere care se înrăutățește la respirația profundă și radiază spre umărul stâng. În cazul pacienților cu splină mărită, numărul de trombocite scade într-un mod accelerat, ducand la tulburari de coagulare ale sangelui

Creșterea splinei in volum, poate fi provocată de multiple boli și fără investigații de diagnostic și tratament optim pentru afecțiunea care cauzează hipersplenismul, acest lucru poate conduce la o posibilă ruptură splenică, cu sângerări interne severe care pot pune viața pacientului în pericol.

Simptome splină mărită

• Senzația de plenitudine după masa, desi ai mâncat o cantitate mica
• Durere în partea stângă a abdomenului superior
• Splină mărită la palparea abdomenului resimțită de medical curant
• Analize de sânge cu nivel de cellule roșii redus
• Oboseală
• Anemie

Ce investigații sunt recomandate ?

Un diagnostic de splină mărită poate fi indicat de medicul curant în timpul examenului fizic. De asemenea, analizele de sânge care examinează concentrația de celule roșii și albe pot ajuta la stabilirea diagnosticului și nu în ultimul rând, testele de imagistică cu ultrasunete de tipul ecografiilor doppler abdominale care vizualizează splina.

Când se poate indica embolizarea splenică?

Rolul procedurii de embolizare splenică este acela de a crește numărul de trombocite si celule sanguine sanatoase circulante,  prin reducerea volumului splinei.

Spre exemplu, embolizarea splenică poate fi indicată la pacienții care urmează să treacă printr-o intervenție chirurgicală.  În cazul lor, dacă nivelul trombocitelor este scăzut, operația chirugicală nu este posibilă.

 In cazul acestor pacienti prin inchiderea unui ram sau doua din artera splenica prin procedura de embolizare, depinde de caz, reducem volumul splenic și automat creștem și numărul de trombocite. Tratamentul prin embolizare nu afectează organul propriu-zis, dimpotrivă splina rămâne perfect funcțională, intervenția sporește numărul de trombocite și leucocite, reduce dimensiunea splenică, îmbunătățește pancitopenia și de asemenea, stimulează sistemul imunitar prin cresterea numarului de celule sanguine sanatoase in sangele circulant

În cazul hemangioamelor care prezintă o circulație anormală, mai exact, o zonă de hipervascularizație, riscul este, ca în cazul unui traumatism sau in cazul unui efort intens, hemangiomul să se rupă și să cauzeze o sângerare care poate avea omplicații grave.

Procedura de embolizare pentru hemangiomul splenic reduce riscul ruptură la 0 prin închiderea acelor vase care alimentează doar hemangiomul. Țesutul splenic normal rămâne neatins. Prin embolizarea splenică se efectuează practic o înlăturare selectivă a hemangiomului din circulație.

Pregătirea pentru embolizarea splenică

Procedura endovasculară splenică nu necesită o pregătire specială. După primirea indicației de embolizare splenică, vei ține legătura cu Ares Helperul desemnat cazului tău. Vei fi programat la intervenție, iar în ziua acesteia te vei prezenta la biroul de internări al spitalului. După completarea documentelor administrative, vei fi condus în rezerva ta. Înainte de procedură, vei fi rugat să faci un duș igienizant, cu un săpun cu betadină și să te schimbi în halatul steril.

Cum se efectuează procedura de embolizare splenică?

După toaletare și igienizare, vei fi condus la sala de angiografie. Aici vei fi ajutat de către un asistent să te urci pe masa de angiografie. Odată întins pe masă, vei fi acoperit cu un material steril. Literatura de specialitate menționează că procedura poate fi efectuată și cu abord femural, cu puncție la nivelul coapsei piciorului, însă posibilitatea acestui tip de abord depinde si de starea pacientului și de gradul de obezitate.

La nivelul mâinii (artera brahială) sau după caz, a piciorului (artera femurală), medicul radiolog intervenționist va face o anestezie locală cu xilină. Apoi va puncționa artera aleasă ca abord pentru a introduce catetere (fire lungi foarte subțiri) pe care le va folosi pentru a naviga prin arteră până la nivelul arterele splenice. Aici, medicul va injecta substanță de contrast pentru a putea vizualiza întregul sistem vascular și în particular, arterele care irigă hemangiomul/splina.

Substanța de contrast este un amestec de gaz inert, fosfolipide si ser fiziologic care odată injectate în arteră au rolul de a evidenția și îmbunătăți vizibilitatea imagistică a zonelor irigate.

La acest nivel, medicul radiolog intervenționist identifică vasele de sânge care alimentează hemangiomul sau în funcție de caz, arterele splenice cu potențial embolizant. Odată identificate aceste zone, medicul intervenționist va închide circulația la nivelul acestora cu ajutorul unor particule cu rol mecanic asemănătoare unor dopuri. Aceste particule biocompatibile reduc fluxul sanguin în teritoriul irigat de artera respectivă. Restul țesutului splenic rămâne neatins, funcționalitatea splinei nu este perturbată de astuparea vaselor de sânge.

Cât durează internarea?

Embolizarea splenică este o procedură cu spitalizare de 24 de ore.

Beneficiile embolizării splenice

• Dispariția imediată a durerii
• Reluarea imediată a activității
• Durata scurtă a procedurii (max 1 h)
• Anestezie locală
• În cazul pacienților care urmează a fi operați, creșterea numărului de trombocite favorizează efectuarea operației chirurgicale

Riscurile embolizării splenice

Procedura endovasculară de embolizare splenică este o procedură minim invazivă care se efectuează cu anestezie locală, într-un timp scurt și are o rată de succes de 100%.

Un risc posibil, minim, este apariția unui hematom la locul de puncție care poate aparea postoperator sau a posibilei reactii alergice a pacientului la substanța de contrast.

Hematomul la locul de puncție nu necesită niciun tratament, vei fi instruit să folosești o compresă rece și un unguent cu heparină. De asemenea, vei ține legătura cu Ares Helperul tău și în cazul în care hematomul se mărește (extrem de rar), vei fi programat la medicul intervenționist pentru evaluare și pentru a primi recomandările medicale optime.

În ceea ce privește reacția alergică la substanța de contrast, înainte de procedură ți se vor efectua teste de alergologie.

Ce se întâmplă după embolizarea splenică?

După injectarea particulele care astupă vasele anormale, medicul intervenționist va verifica rezultatul și va retrage catetele. La locul de puncție ți se va realiza pansamentul compresiv și vei primi recomandările medicale.

1. Vei rămâne sub supraveghere medicală până a doua zi.

2. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.

3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o procedură de embolizare splenică, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul intervenționist și să menții legătura cu ARES Helperul desemnat cazului tău.