Embolizare hemangiom


Anesteziegenerală
Durată procedură30-60 min
Durată spitalizare24 h

Generalități despre hemangiom

Hemagioamele sunt cele mai frecvente tumori benigne ale copilului, cele mai multe dintre ele fiind nesemnificative. Se identifică drept un semn din naștere, fiind de fapt un „ghem” de vase sanguine în exces, vizibile la piele.

Hemangioamele cresc în primul an de viata și apoi, de obicei, se remit într-un interval variabil de timp, de obicei până la vârsta de 10 ani, fără a rămâne semne foarte vizibile.

Pot să apară oriunde în corp, dar cel mai frecvent apar pe fața, pe scalp, pe piept sau pe spate. În 80% din cazurile cutanate sunt hemangioame unice. Atunci când sunt multiple, ele se asociază de obicei și cu prezența la nivelul organelor (mai ales a ficatului).

Cauze:

Așa cum am precizat, hemangiomul este o rețea densă de vase anormale, fără a fi cunoscută o cauză. Cu toate acestea se acceptă că există și o componentă ereditară.

Hemangioamele apar mai frecvent la:

• sex feminin

• prematuri

• rasă caucaziană

• în 30% din cazuri sunt prezente încă de la naștere, restul apărând în primele săptămâni de viață.

Ocazional pot „invada” structurile din jur sau se pot complica prin ulcerații, sângerare, insuficiență cardiacă importantă, anomalii ale organelor învecinate sau desfigurare.

Mai rar, hemangioamele cutanate se pot asocia cu anomalii congenitale.

În ceea ce privește evoluția cazurilor necomplicate, aceasta este favorabilă. Trebuie precizat însă că și în ciuda remiterii complete pot exista mici modificări ale pielii care acoperea hemangiomul (în până la 50% din cazuri). De exemplu, în peste o treime (38%) din cazurile cu rezoluție până la 6 ani, tegumentul prezintă afectare de tipul: cicatrice, teleangiectazii. Procentul afectării pielii crește pe măsură ce vârsta la care se remite hemangiomul crește, depinzând totodată și de localizarea hemangiomului ( buză, nas, pleoapă, ureche).

Simptome

Primele semne sunt de tipul unor pete netede, roșii, care pot fi localizate oriunde în corp, dar mai des pe față, scalp, torace. Cel mai adesea sunt unice.

În primul an de viață acestea pot crește, pentru ca ulterior să aibă o perioadă de stagnare, urmată de involuție și remitere lentă (50% până la 5 ani, majoritatea până la 10 ani).

Pielea care acoperea hemangiomul devine mai palidă sau poate prezenta teleangiectazii (mici dilatații ale vaselor mici).

De asemenea, hemangiomul poate fi evidențiat pentru prima dată ca o ulcerație.

Atunci când exista multiple hemangioame, afecțiunea se numește hemangiomatoza diseminată. De obicei sunt leziuni mici (<5mm), ferme, mai reliefate („in dom”). Dacă există cel puțin 5 astfel de formațiuni cutanate, există risc crescut ca ele sa fie descoperite și la nivelul organelor ( în ordinea frecvenței apar în ficat, creier, tract digestiv, plămâni), de aceea este important screening-ul în acest caz ( tehnici imagistice de tip ecografie sau rezonantță magnetică).

Complicatii

Uneori, hemangioamele se pot rupe producându-se astfel o rana și secundar, durere, sângerare, infecții, cicatrice.

Alte complicații posibile sunt ulcerația, obstrucția căilor aeriene, tulburări de vedere.

Hemangiomatoza difuza a nou-născutului poate fi fatală. Se referă la prezența mai multor hemangioame cutanate și a afectării organelor (mai ales ficatul). Cauza principală de deces este în acest caz insuficiența cardiacă datorată volumului mare de sânge asociat cu prezența hemangioamelor.

Fenomenul Kasabach-Merritt se caracterizează prin sechestrarea trombocitelor (elemente din sânge implicate în coagulare) și scăderea numărului lor, ceea ce poate duce la sângerari importante. Se caracterizează prin edem rapid instalat al țesuturilor din jur și purpură.

Sindromul PHACE constă în prezența hemangioamelor cutanate (deși au fost descrise și la nivel cerebral) și a altor anomalii congenitale: anomalii de fosă posterioară ( de ex. malformație Dandy-Walker, hipoplazie cerebralț), hemangioame, anomalii arteriale, cardiace (mai ales coarctație de aortă), anomalii oculare, anomalii ale porțiunii mediane a toracelui anterior și abdomenului.

Sindromul PELVIS constă în hemangioame în zona perineului și cel puțin una dintre: malformații organe genitale, lipomielomeningocel, anomalii ale rinnichilor sau vezicii urinare, anus imperforat.

Sindromul SACRAL se caracterizează prin anomalii ale coloanei, cutanate, renale, urologice, angioame în zona lombosacrată.

Mai rar, hemangioamele pot să apară în caz de hipotiroidism, deci teste horomonale specifice pot fi utile în acest caz.

Prezența hemangiomului pune și probleme de ordin psihosocial, care se accentuează pe măsura ce hemagiomul este mai evident. Atât părinții cât și copilul pot prezenta semne ale stigmatizării. De aceea este de preferat ca leziunile debilitante să fie corectate mai ales înainte de a atinge vârsta școlară.

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe aspectul clinic, fără a fi necesare de obicei și alte teste diagnostice.

Testele de imagistică prin rezonanță magnetică pot fi utilizate atunci când se suspicionează afectarea organelor, la fel ca și ecografia ( dar aceasta este limitata totuși de imposibilitatea de a preciza cu exactitate extensia și gradul afectării).

Radiografia poate fi utilă în cazul hemangioamelor care „invadează” căile aeriene producând obstrucția lor.

Cum te pregătești pentru embolizare?

  • Item Description
    1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    2. Nu vei mânca și nu vei bea apă

Cât durează internarea?

Embolizarea hemangiomului este o procedură cu durată de spitalizare de 24 de ore. După procedura de embolizare, pacientul va fi sub supraveghere medicală permanentă până a doua zi când va fi externat.

Riscuri Embolizare

Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ:

• reacții alergice la administrarea substanței de contrast, inclusiv insuficiență renală

• reacții la compușii anestezici

• fistule arteriovenoase la locul puncției

• sângerari la locul puncției

• febră

• cefalee (durere de cap), migrenă

• infecții

• embolie gazoasă

• rar, substanțele utilizate pot avea efect iritant testicular, ceea ce duce la durere locală pentru câteva zile. De obicei, medicamentele antialgice sunt suficiente pentru dispariția simptomelor (paracetamol, ibuprofen) și nu există consecințe

• de asemenea, foarte rar se poate produce recanalizarea venelor afectate (la luni sau chiar ani postprocedural) în ciuda unei proceduri reusite inițial. În acest caz se reintervine minim invaziv sau chirurgical.

Ce se întâmplă în timpul unei embolizări de varicocel

Hemangioamele pot fi închise cu ajutorul unor catetere mici care ajung la nivelul vaselor care asigură sângele în malformație, fără a fi necesare incizii sau suturi. Pe acest cateter se eliberează substanțele ( „lipici”, alcool, diverse particule) utilizate la închiderea vasului.

Substanțele utilizate se împart în două categorii: materiale absorbabile sau nonabsorbabile. Primele nu sunt însă utile pe termen lung și se utilizează de obicei atunci când se temporizează intervenția chirurgicală. Ele se resorb întru-un timp variabil, astfel că hemagiomul va reapărea.
Procedura se efectuează într-un laborator de angiografie, de către medicul interventionist radiolog. Se practică de obicei sub anestezie generală. După asepsie locală, medicul va efectua o mică incizie în zona inghinală pentru a evidenția artera femurala pe care va fi introdusă o teacă, pe aceasta se introduc diferite catetere care vor fi avansate până la nivelul arterei care alimentează hemangiomul. Se efectuează angiografii pentru a pune în evidență anatomia exactă a anomaliei vasculare și pentru a se asigura locația dorită a cateterului. Ulterior pe cateter va fi eliberată la nivelul vasului substanța aleasă pentru embolizare, până când fluxul de sânge la nivelul anomaliei va fi întrerupt. Întreaga operație va fi reevaluată angiografic.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
  • Item Description
    2. Ti se va monitoriza pulsul, tensiunea și temperatura
  • Item Description
    3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
  • Item Description
    4. Vei fi externat

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o procedură de embolizare, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul intervenționist și să respecți tratamentul indicat de acesta.

Hemangioamele sunt tumori vasculare benigne care nu necesită în mod obișnuit tratament. În cazuri selecționate, emboloterapia poate fi utilizată ( mai ales în caz de urgență): în caz de hemangioame complicate cu hemoragie sau alte anomalii ale organelor vecine, datorată insuficienței cardiace secundare. Poate fi utilizată pentru stabilizare la pacienții care urmează a fi supusi intervenției chirurgicale ( de ex. în caz de fenomen Kasabach-Merritt).

Trebuie reținut și faptul că în anumite situații pot fi necesare mai multe embolizări.

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:
  • Dr. Rareș Nechifor

Află mai multe detalii

Call Center

031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.