Foramen Ovale Patent (PFO)


Anesteziegenerală
Durată procedură1-3 h
Durată spitalizare24 h

Generalități despre Foramen Ovale Patent

9 din 1000 de copii se nasc cu o malformație congenitală cardiacă.

Malformațiile congenitale cardiace pot apărea în momentele diferite ale vieții intrauterine și reprezinta consecința unei opriri sau a unei mutații în dezvoltarea normală a aparatului cardiovascular.

Foramen Ovale Patent este întâlnit la cca 25% din populația generală, fiind mai frecvent la pacienții cu accident vascular de cauză neprecizată (criptogenic) – în cca 40% din cazuri, mai ales în cazul pacienților sub 55 de ani.

Foramen ovale este un orificiu mic localizat la nivelul septului interatrial (perete care desparte cele două atrii). În timpul vieții fetale, fătul nu utilizează circulația pulmonară pentru a asigura necesarul de sânge oxigenat care, în această situație va ajunge de la mamă prin intermediul cordonului ombilical și apoi prin intermediul sistemului venos la nivelul inimii drepte a fătului și prin foramen ovale, în inima stângă, șuntând astfel plămânii fătului.

În mod normal, FO se închide la naștere, datorită presiunii crescute în inima stângă, care forțează astfel închiderea defectului. Atunci când acest lucru nu se realizează corespunzător și FO persistă, este ceea ce se numește foramen ovale patent – defect care funcționează ca o supapă, cu deschidere în anumite circumstanțe, asociate cu presiuni crescute intratoracice ( de ex. tuse, strănut). Atunci când presiunea este suficient de mare, sângele poate circula dinspre atriul drept către cel stâng. În această situație, dacă inima dreaptă este tranzitată de trombi sau particule, acestea pot trece în atriul stâng prin foramen ovale și pot ajunge la nivelul vaselor crebrale provocând un accident vascular cerebral sau, mai rar, la nivelul arterelor inimii (coronare) provocând un infarct miocardic.

Deși FOP este o afecțiune comună, majoritatea persoanelor nu sunt conștiente de prezența acestuui defect. De obicei, FOP este descoperit întâmplător, în timpul unor teste de rutină privind alte afecțiuni.

Simptomele Foramen Ovale Patent

Majoritatea pacienților nu prezintă simptome în cazul prezenței FOP.

1. Accidentul vascular cerebral si FOP – cca 40% din pacienții care au suferit un accident vascular cerebral ischemic nu au o cauză cunoscută a acestuia ( AVC criptogenic). FOP este prezent și se asociază cu risc crescut de AVC în cca 40% din cazuri.

Cele mai frecvente simptome asociate accidentului vascular sunt:

• slăbiciune sau amorțeală (parestezii) la nivelul feței, membrelor

• pierderea vederii

• dificultăți la vorbire sau la înțelegerea cuvintelor

• durere de cap intensă, bruscă

• dezechilibru, mers instabil

2. Migrenă și FOP – durerile de tip migrenos sunt mai frecvente la pacienții cu FOP. Se vehiculează ca închiderea FOP se asociază cu îmbunătățirea simptomelor în ceea ce privește migrena, dar sunt necesare mai multe studii în acest sens.

3. În anumite cazuri, FOP poate facilita șuntarea plămânilor de către o cantitate importantă de sânge, ceea ce duce la scăderea oxigenării acestuia (condiție cunoscută ca hipoxie). De obicei, acest lucru se întâmplă când se asociază și alte afecțiuni, precum boli valvulare, alte boli congenitale sau hipertensiune pulmonară.

Cum te pregătești pentru această procedură?

  • Item Description
    1. Vei face un examen clinic complet
  • Item Description
    2. Vei face un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    3. Vei face o coronarografie sau o tomografie computerizată cu substanță de contrast
  • Item Description
    4. Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice.

Cât durează internarea?

Comparativ cu chirurgia cardiacă, procedura intervențională are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, de două zile, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.

Riscuri

Complicațiile sunt rare și riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.

  • reacții alergice la substanțele administrate
  • reacții la anestezice
  • fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
  • mici sângerari la nivelul puncției vasculare
  • febră
  • cefalee, migrenă
  • infecție
  • embolie gazoasă
  • aritmie cardiacă
  • extrem de rar: perforație cardiacă și tamponadă cardiacă (prin perforarea peretelui cardiac și sângerare în sacul pericardic care comprimă din exterior astfel mușchiul cardiac
  • hemoliză
  • embolizare sau migrare a umbreluței
  • eroziune a mușchiului cardiac la contactul cu proteza
  • accident vascular cerebral

Ce se întâmplă în timpul procedurii intervenționale

Procedura se efectuează în laboratorul de angiografie, sub control ecografic transesofagian. De obicei,, se practică sub anestezie generală, dar uneori se poate utiliza anestezia locală alături de sedare. După asepsia locală, medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza vena femurală. La nivelul acestei mici incizii, sub ecran radiologic, se va introduce o teacă, ulterior pe teacă se introduc catetere până la nivelul inimii, sub control radiologic. Intervenționistul va efectua angiograme repetate pentru a testa poziția cateterelor și pentru vizualizare FOP. Uneori poate fi utilizat un balon pentru măsurarea cu exactitate a defectului și alegerea optimă a dispozitivilui necesar pentru închiderea FOP. Pe cateter se introduce devic-ul (umbrela) care inițial este închis, urmând ca, odată cu poziționarea la nivelul defectului, să fie deschis astfel încât FOP să fie acoperit. Poziționarea dispozitivului este ghidată atât ecografic, cât și radiologic.

Ulterior, dispozitivul va fi acoperit de țesut în următoarele 3-6 luni.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei fi transferat în unitatea de ATI
  • Item Description
    2. Vei fi monitorizat permanent
  • Item Description
    3. Vei primi un tratament medicamentos
  • Item Description
    4. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai fost supus unei astfel de proceduri, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică.

Testimonialul pacientului

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:
  • Dr. Dan Deleanu
  • Prof. Dr. Basil Thanopoulos

Află mai multe detalii

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.