Angiografia de artere mezenterice - angioplastie cu balon și stent / Diagnostic si tratament ingustare vase de sange sistem digestiv

Anestezie	locală
Durată procedură	30-60 min
Durată spitalizare	24h

Angioplastie de artere mezenterice | MONZA ARES | Inovatie in Cardiologie

Publicat: 5 noiembrie 2019
Ultima actualizare: 6 noiembrie 2024

Cuprins

Generalități despre ischemia cronică
Simptome
Indicații de tratament:
Cum te pregătești pentru angioplastie?
Cât durează internarea?
Riscuri Angiografie/angioplastie
Ce se întâmplă în timpul procedurii
Hemostaza
Ce dispozitive medicale sunt folosite?
Ce se întâmplă după procedură?
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Generalități despre ischemia cronică

Ischemia cronică este o afecțiune rară, care în peste 95% din cazuri, este cauzată de ateroscleroza difuză (depunerea de depozite de grăsime în pereții vaselor, ceea ce duce la îngustarea acestor vase și îngreunarea trecerii fluxului de sânge). Pe măsură ce boala avansează, simptomele devin mai pregnante. Aproximativ jumătate dintre acești pacienți prezintă concomitent și afectarea vaselor inimii sau ale membrelor.

Alte cauze sunt: compresia trunchiului celiac, leziuni vasculare secundar iradierii, arterita Takayasu, trombangeita obliterantă. Momentul în care apar simptomele pare să fie în legătură cu afectarea a cel puțin două vase (trunchi celiac, artera mezenterică superioară, artera mezenterică inferioară). De obicei, boala este diagnosticată la pacienți cu vârsta peste 60 de ani, fiind de 3 ori mai frecventă la femei.

Tractul digestiv este vascularizat de trei ramuri principale: trunchiul celiac, artera mezenterică superioară și artera mezenterică inferioară. Trunchiul celiac vascularizează stomacul, duodenul în prima porțiune a sa, ficatul și splina. Artera mezenterică superioară își are originea în aortă, aproape de originea trunchiului celiac și vascularizează restul duodenului, intestinul subțire și o parte din colon. Artera mezenterică inferioară provine tot din aortă și este responsabilă de aportul de sânge în restul colonului și rectul. Între aceste vase există numeroase conexiuni care protejează în caz de stenoze la nivelul unui vas. De aceea, de obicei, apariția simptomelor se datorează afectării a cel puțin două vase.

Simptome

Cel mai frecvent, evoluția este fără simptome, întrucât există numeroase colaterale (vase care aduc sânge în zonele afectate). Totuși, manifestările apar atunci când nevoia de sânge depășește posibilitățile circulației.

Tipic, simptomele includ: “teama de mâncare”, durere abdominală postprandială (după masă) , scădere ponderală, greața, anorexie, diaree.

Examinarea abdomenului evidențiază durere difuză și, rareori se aude un suflu (zgomot anormal care se datorează trecerii sângelui prin zona îngustată).

În scop diagnostic pot fi utilizate ecografia Doppler, care este o metoda neinvazivă, tomografia computerizată multi-slice, rezonanța magnetică și arteriografia (care reprezintă standardul pentru diagnostic).

Alte indicații ale arteriogarfiei mezenterice includ:

Pentru a găsi sursa de sângerare la nivelul tubului digestiv
Când alte metode nu au putut decela cauza unor formațiuni anormale la nivelul intestinului.

Pentru a vizualiza afectarea vasculară în urma unui traumatism abdominal.

Indicații de tratament:

Tratamentul ischemiei cronice este necesar pentru a preveni ischemia acută (care poate duce la infarctul intestinului și care se asociază cu un risc mare de deces).

Tratamentul se poate realiza fie chirurgical, fie intervențional.

Tehnicile chirurgicale utilizate în caz de ischemie mezenterică presupun endarterectomia aorto-mezenterică (se îndepărtează stratul intern al vasului la nivelul stenozei) și sau by-passul celiac (se șuntează stenoza). Totuși, riscurile unei intervenții de asemenea anvergura sunt mari, de aceea s-a dezvoltat metoda intervențională, care este minim invazivă, și care presupune dilatarea cu un balonaș a leziunii și la nevoie, montarea de stent (un dispozitiv mic, ca un tub, de metal) la nivelul zonei afectate, acesta menținând vasul deschis și permițând reluarea normală a fluxului de sânge. De asemenea, pacienții cu risc mare chirurgical pot beneficia de tratamentul intervențional, cu riscuri mult reduse. În ceea ce privește pacienții asimptomatici, aceștia în general nu beneficiază de intervenție de revascularizare (excepție fac însă acei pacienți care ar trebui să fie supuși unor intervenții abdominale majore care ar putea duce la pierderea acestor colaterale).

Cum te pregătești pentru angioplastie?

1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
2. Vei efectua o electrocardiogramă și o ecografie
3. Anumite medicamente vor fi oprite
4. Nu vei mânca și nu vei bea apă
5. Te vei abține de la fumat

Cât durează internarea?

Angiografia/angioplastia de artere mezenterice prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diagnosticare și tratament. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.

Riscuri Angiografie/angioplastie

Complicațiile sunt rare și riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.

reacții alergice la substanțele administrate
reacții la anestezice
fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
mici sângerări la nivelul puncției vasculare
febră
cefalee, migrenă
infecție
embolie gazoasă
lezarea peretului aortic sau al arterei prin care se face abordul
ruptura sau disecția de aortă
restenoză intrastent
migrarea stentului
hematom la locul puncției

Ce se întâmplă în timpul procedurii

Procedura se efectuează în sala de angiografie.

După anestezie se efectuează o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală în care se va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției).
Ulterior se administrează heparină (un medicament care previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției). Pe teacă se introduce un ghid (un fir subțire) cu care se va traversa leziunea, apoi, urmând ghidul va fi introdus un nou cateter. Se vor efectua angiografii repetate pentru a verifica în permanență localizarea cateterelor. Ulterior, se dilată leziunea cu ajutorul unui balonaș care va fi umflat cu substanță de contrast diluată, urmând ca apoi să se monteze stentul necesar menținerii vasului la dimensiuni normale. La final se verifică prin arteriografie poziția stentului și dacă există stenoză restantă. Uneori pot fi necesare dilatări la nivelul stentului, după ce acesta a fost montat în poziția dorită. Atunci când procedura se consideră încheiată, se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lasată pe loc câteva ore.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă.

Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative.

Ce se întâmplă după procedură?

1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
2. Vei face o electrocardiogramă de control
3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
4. Vei face analize de sânge.

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.

Citește și: Angiografie artere periferice