Coarctatie de aorta


Anestezielocală/generală
Durată procedură1-3 h
Durată spitalizare24-48 h
Coarctatia de aorta | ARES

Cuprins

Generalități despre coarctația de aortă

Este o afecțiune congenitală reprezentând 5-8% din totalul cardiopatiilor congenitale, care presupune îngustarea (stenoza) unei porțiuni a aortei (principalul vas din corp). Poate fi izolată (cel mai frecvent) sau se poate asocia cu alte afecțiuni cardiace (defect septal ventricular, persistență de canal arterial, boli valvulare – bicuspidie aortică și mai rar, cu afecțiuni care implică inima dreaptă).

În mod clasic, coarctația este localizată la nivelul aortei toracice după originea arterei subclavii stângi (ultima ramură care își are originea la nivelul porțiunii inițiale a aortei), dar poate afecta și porțiunea orizontală (transversă) a aortei. Mai rar, afectarea vasului implică segmentul final al aortei în interioriul toracelui sau la nivel abdominal și în aceste cazuri, de obicei este afectată o porțiune mai lungă a vasului.

Consecința este obstrucția fluxului de sânge prin aortă. Îngustarea se datorează “plierii” stratului intern al aortei care devine ca un “raft” sau ca o membrană cu orificiu central sau lateral, îngreunând curgerea sângelui prin vas.

Cel mai adesea diagnosticul este stabilit înainte de vârsta de 10 ani, dar uneori (cca 25% din cazuri) afecțiunea este depistată după această vârstă.

Pret coarctatie de aorta? Află imediat!

Completează formularul și vei fi contactat

Simptomele coarctației de aortă

Pacienții diagnosticați au de obicei simptome specifice de insuficiență cardiacă și hipertensiune arterială. Mai rar, pot fi asimptomatici.

Manifestările tipice, în funcție de vârstă, includ:

• Făt: ventriculi și marile vase cu aspect disproporționat, asociere cu alte afectiuni cardiace congenitale, parametrii ecografici modificați – îngroșare nucală, anomalii cromozomiale (la teste specifice efectuate în timpul sarcinii, ex. Sdr Turner).

• Nou-născut: colaps, acidoză, insuficiență cardiacă, suflu la nivel cardiac, care poate fi auzit și posterior (în spate) (zgomot anormal care se aude într-o anumită etapă a ciclului cardiac sau poate fi continuu), puls diminuat sau absent la nivelul membrelor inferioare comparativ cu cel de la nivelul brațelor, hipertensiune la nivelul membrelor superioare.

• Copilul mic: insuficiență cardiacă (probleme legate de respirație – la efort sau în repaus, dificultate în realizarea acțiunilor care implică un grad de efort), suflu (așa cum a fost descris anterior), diferențe de puls între membrele superioare și cele inferioare, hipertensiune și mai rar, cardiomiopatie (afectarea inimii secundar efortului de împingere a sângelui prin zona îngustată, ceea ce face să crească mult presiunea în interiorul inimii. Acest lucru poate duce la îngroșarea pereților ventriculilor și la afectarea funcției lor).

• Copilul mai mare, adolescent și adult: suflu, diferențe de puls, hipertensiune la nivelul membrelor superioare, intoleranță la efort, slăbiciune la nivelul picioarelor și claudicație ( durere apărută la nivelul gambelor în timpul mersului, cu grade variate în funcție de distanța parcursă), senzație de picioare reci, oprire cardiacă (prin aritmii – tulburări ale ritmului normal al inimii și/sau secundar cardiomiopatiei hipertrofice – forma descrisă anterior – îngroșarea pereților inimii din cauza presiunii crescute), afectarea retinei secundar hipertensiunii, disecția (formarea între straturile aortei a unui nou lumen) sau ruptura aortei, hemoragii intracerebrale, endocardita infecțioasă (infecție la nivelul structurilor inimii).

Cum te pregătești pentru această procedură?

  • 1. Vei face un examen clinic complet
    1. Vei face un examen clinic complet
  • 2. Vei face un set complet de analize de sânge
    2. Vei face un set complet de analize de sânge
  • 3. Vei face o coronarografie sau o tomografie computerizată cu substanță de contrast
    3. Vei face o coronarografie sau o tomografie computerizată cu substanță de contrast
  • 4.Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc
    4.Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc

Cât durează internarea?

Comparativ cu chirurgia cardiacă, procedura intervențională are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, sub o săptămână, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.

Programeaza-te printr-un simplu click!

Completează formularul și te sunam noi!

Riscuri

Complicațiile sunt rare și riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.

  • reacții alergice la substanțele administrate
  • reacții la anestezice
  • fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
  • mici sângerari la nivelul puncției vasculare
  • febră
  • cefalee, migrenă
  • infecție
  • embolie gazoasă
  • aritmie cardiacă
  • embolizare sau migrare a stentului
  • complicații cerebrovasculare ( prin migrarea stentului, ruptură sau disecția de aortă, ruptură balon, progresie ateroscleroza la hipertensivii vârstnici)
  • hemoliză
  • lezarea peretului aortic sau al artrei femurale
  • ruptura sau disecția de aortă (și foarte rar, deces intraoperator)
  • risc de recoarctație ( în caz de angioplastie cu balon)
  • risc de stenoză intrastent
  • hipertensiune paradoxală sau persistent hipertensiunii
  • paraplegie

Ce se întâmplă în timpul procedurii intervenționale

Procedura se realizează printr-o tehnică similară angiografiei, după ce s-a ales tipul de tratament optim (dilatare sau implantare de stent). După anestezie, medicul intervenționist va efectua o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală. Aici va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției). Ulterior se administrează heparină (un medicament care previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției) și apoi se introduce un fir subțire (cateter-ghid) care ajunge la nivelul leziunii, trece de zona îngustată și rămâne fixat la nivelul unui ram ce pornește din aortă. Se introduce un nou cateter de-a lungul primului cateter-ghid până în zona îngustată.

Tehnica

În funcție de tehnica aleasă (dilatare sau implantare de stent), acest cateter este prevăzut fie doar cu balon, fie va fi asociat la balon și stentul care va fi montat ulterior (de obicei este un dispozitiv de tip “balon-în-balon”).
În cazul angioplastiei cu balon, după ce cateterul a fost poziționat în zona coarctată, se va umfla balonașul cu substanță de contrast diluată, timp de 5 secunde. Manevra se repetă de obicei de 2-4 ori la interval de 5 minute. La final se verifică angiografic rezultatul ( se urmărește diametrul vasului și se măsoară gradientul de presiune). În cazul implantării de stent se poziționează cateterul în zona afectată, se poziționează stentul (se verifică prin angiografie), apoi se umflă primul balonas (cel intern). Se verifică poziția stentului angiografic, se umflă și al doilea balonaș (cel extern) și se montează stentul. Odată ce stentul s-a montat în poziția corectă, balonașele se dezumflă și ulterior, se retrag.

În cazul copiilor foarte mici, pentru a preveni lezarea arterei femurale, se utilizează pentru montarea stentului un dispozitiv care presupune doar un singur balon si stentul de montat. Postprocedural se administrează tratament antibiotic intravenous, timp de o zi.

Află imediat costurile acestei proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Dilatare cu balon și implantare de stent

Ce se întâmplă după procedură?

  • 1. Vei fi transferat în unitatea de ATI
    1. Vei fi transferat în unitatea de ATI
  • 2. Vei fi monitorizat permanent
    2. Vei fi monitorizat permanent
  • 3. Vei primi un tratament medicamentos
    3. Vei primi un tratament medicamentos
  • 4. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații
    4. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai fost supus unei astfel de proceduri, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică.


Procedurile Noastre

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

MONZA ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor