Denervarea arterelor renale / Tratament minim invaziv hipertensiune arterială rezistenta la tratament
Anestezie | locală |
Durată procedură | 30min |
Durată spitalizare | 24 h |
Ultima actualizare: 19 martie 2024
Cuprins
Miruna Moise îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Miruna Moise, ARES Helper
Miruna Moise îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Miruna Moise, ARES Helper
Generalități despre hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială este o afecțiune frecventă si cu consecinte grave. Se apreciază că peste un milliard de oameni suferă de această afecțiune în întreaga lume, iar aproape jumătate dintre europeni sunt hipertensivi. Pacienții care suferă de hipertensiune arterială prezintă un risc crescut de a dezvoltă boli de inimă, infarct, comoții cerebrale sau blocaj renal.
Tensiunea arterială are două componente:
• tensiunea arterială sistolică, adică presiunea necesară pompării sângelui de la inima spre celelalte organe;
• tensiunea arterială diastolică, adică presiunea din vasele de sânge, în momentul în care inima se umple cu sângele venit din restul corpului.
Tratamentul standard pentru hipertensiune se bazează pe o combinație de medicamente și un stil de viață sănătos care include dieta combinată cu exerciții.
Efectele adverse ale medicamentelor, care trebuie luate zilnic, de multe ori au impact asupra calității vieții pacientului.
Nivelul tensiunii sângelui în artere este reglat de creier, comandând anumite organe precum rinichiul și vasele de sânge. Există niște receptori de presiune în organism, în principal la nivelul rinichiului, care au rolul să citească nivelul tensiunii arteriale. Traductorii de presiune de la periferie de la nivelul rinichiului trimit către creier semnale greșite care spun că tensiunea este mai mică decât este în realitate și atunci creierul comandă eronat o creștere a tensiunii. În loc să rămână la nivel normal, ajunge să fie mai mare.
Așadar, în loc de medicamentele antihipertensive, se poate acționa direct la nivelul rinichilor, prin intermediul unei intervenții minim invazive – Denervarea Arterelor Renale.
Indicații
• Hipertensiune arterială esențială rezistentă la tratament – valori ale tensiunii arteriale > 140/90 mmHg sub tratament cu cel puțin 3 medicamente antihipertensive în doze corespunzătoare, dintre care unul este diuretic)
• Nu sunt eligibili pacienții cu diabet zaharat tip I existând riscul teoretic de afectare renală
• Pacienții cu diabet zaharat de tip 2 au indicație majoră, studiile arătând pe lângă reducerea valorilor tensiunii arteriale și o ameliorare a metabolismului glucozei și a rezistenței la insulină
Cum te pregătești pentru denervarea arterelor renale?
- 1. Vei efectua bilant biologic de rutină
- 2. Nu vei mânca și nu vei bea apă
Cât durează internarea?
Denervarea arterelor renale prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diagnosticare și tratament. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.
Mihnea Topciu îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Mihnea Topciu, ARES Helper
Mihnea Topciu îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Mihnea Topciu, ARES Helper
Riscuri
Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ:
- pseudoanevrism la nivelul abordului arterial la nivelul plici inghinale
- foarte rare cazuri de disecție de arteră renală care se tratează în cazul aceleași proceduri
- disconfort tranzitor la nivel lombar, inghinal sau la nivelul picioarelor post procedural
Ce se întâmplă în timpul unei denervări de artere renale
Denervarea arterelor renale se efectuează într-o sală de angiografie, în condiții sterile, sub anestezie locală.
Medicul radiolog alege tipul de abord, în cazul denervării arterelor renale fiind femural – la stinghia piciorului, și apoi face anestezia locală pentru puncția arterei.
De la acest nivel medicul navighează prin interiorul vaselor de sânge până la nivelul arterelor renale.
Denervarea arterelor renale, RDN, este o procedură endovasculară percutană ce constă în poziționarea în fiecare arteră renală a unei sonde de ablație. Cu ajutorul acestei sonde se obține întreruperea filetelor nervoase simpatice aferente și eferente care se găsesc în adventicea fiecărei artere renale. Mecanismul fizic constă într-o undă de radiofrecvență eliberată timp de 2 minute în cel puțin 4 puncte distincte ale fiecărei artere.
Aceste terminații sunt cele vinovate de comenzile greșite date de creier pentru a crește tensiunea arterială. În final, medicul scoate sonda și se face un mic pansament la nivelul locului de puncție. Pacientul pleacă din spital a doua zi și revine imediat la o viață normală.
În decurs de câteva săptămâni, la peste 80% dintre pacienții tratați tensiunea arterială scade în medie cu 32/12 mmHg, iar rezultatul se menține indefinit. Pacienții astfel tratați vor lua mai puține medicamente sau chiar vor putea renunța la tratamentul medicamentos.
Ce se întâmplă după procedură?
- 1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
- 2. Ti se va monitoriza pulsul, tensiunea și temperatura
- 3. Vei fi externat
Miruna Moise îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Miruna Moise, ARES Helper
Miruna Moise îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Miruna Moise, ARES Helper
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Dacă ai trecut printr-o procedură de denervare de artere renale, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul tău și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.
Locații MONZA ARES în care se efectuează Denervarea arterelor renale / Tratament minim invaziv hipertensiune arterială rezistenta la tratament
Procedurile Noastre
- Investigații cardiologie
- Investigații neurologie
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii
- Aritmii cardiace
- Defecte (malformații) cardiace din naștere
- Bolile vaselor de sânge
- Fibroid Center
- Boli oncologice si tratamente tumorale
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii la copii
- Boli ale aparatului genital masculin
- Boli cerebrale și ale coloanei vertebrale
- Boli ale articulațiilor