Tahicardie | AVNRT | Tahicardia prin reintrare in nodul atrio-ventricular
| Anestezie | locală/generală |
| Durată procedură | 1-3 h |
| Durată spitalizare | 24-48 h |
Ultima actualizare: 17 decembrie 2024
Cuprins
Tahicardia prin reintrare în nodul atrio-ventricular (AVNRT) este cel mai frecvent tip de tahicardie supraventriculară, caracterizat prin episoade de bătăi neregulate ale inimii care adesea apar și se încheie brusc. În funcție de durata și frecvența acestor episoade, se poate opta pentru mai multe metode de tratament. Una dintre cele mai eficiente este ablația cu cateter, o procedură cu o rată de succes foarte mare, care îmbunătățește semnificativ calitatea vieții pacienților diagnosticați cu această afecțiune.[2][4]
Generalități despre ablația de tahicardie
Ablația cu cateter reprezintă o metodă de tratament minim invazivă, cu un profil de siguranță crescut, utilizată pentru diferite tahiaritmii (ritmuri rapide și anormale ale inimii). Trebuie menționat că, în general, aritmiile necesită tratament medicamentos cronic, de aceea, ablația poate fi o metodă terapeutică optimă atunci când acest lucru este posibil de realizat.
Ca și tehnică, ablația presupune distrugerea celulelor cardiace anormale, responsabile de generarea aritmiilor, utilizând catetere (tuburi subțiri, lungi, flexibile) introduse prin abord venos, până la nivelul inimii, unde, după identificarea zonei anormale, vor elibera energie cu producerea de mici leziuni.
Ce înseamnă tahicardia AVNRT?
AVNRT este un tip de tahicardie supraventriculară paroxistică ce rezultă din prezența unui circuit de reintrare în interiorul sau adiacent nodului atrioventricular (NAV).[3]
Existența acestei căi de conducere suplimentare duce la apariția unor episoade de aritmie care se caracterizează prin frecvență cardiacă crescută (150-200 de bătăi/minut la adulți, respectiv peste 250 de bătăi/minut la copii).
De obicei, accesele de aritmie sunt intermitente, paroxistice, de aceea AVNRT se mai numește și tahicardie paroxistică supraventriculară (TPSV). Trebuie menționat însă că mecanismele pentru TPSV sunt multiple și nu toate TPSV sunt AVNRT. Tocmai de aceea, înainte de a decide care este tratamentul optim pentru o aritmie de acest tip, dacă este sau nu nevoie de o ablație TPSV, este necesar studiul electrofiziologic (studiul electric cardiac).
Din punct de vedere al prevalenței, este mai des întâlnită la femei și, deși poate apărea la orice vârstă, este mai frecventă la tineri. Totuși, unii pacienți nu prezintă astfel de episoade până la o vârstă înaintată (70-80 de ani).
AVNRT apare atât pe cord sănătos, cât și în context de boli cardiace asociate. De obicei tahicardia este bine tolerată, începe și termină brusc și are durată variabilă (minute, ore, zile).
Ce este NAV?
NAV este un punct de legătura între atrii (camerele superioare ale inimii) și ventriculi (camerele inferioare), cu rol de a conduce și totodată de a încetini impulsul electric format la nivel atrial și condus către ventriculi.
La un adult, un nod atrioventricular măsoară aproximativ 1 x 3 x 5 milimetri și se află într-o regiune anatomică mărginită posterior de ostiumul sinusului coronar, superior de tendonul lui Todaro și anterior de inelul valvei tricuspide septale. Această regiune anatomică este denumită și triunghiul lui Koch.[3]
Ce înseamnă “reintrare”?
Tahicardia prin reintrare se datorează unui circuit electric circular. În cazul NAV, acest circuit conduce de la atrii la ventriculi, de la ventriculi la atrii, în mod continuu, acest lucru fiind posibil datorită faptului ca NAV are două căi de conducere, cu proprietăți diferite: una cu conducere lentă, una cu conducere rapidă. În mod normal, impulsul electric care ia naștere la nivelul atriilor este condus către ventriculi pe calea rapidă, cea lentă fiind blocată.
În cazul AVNRT, o bătaie atrială precoce permite conducerea pe calea lentă către ventriculi și înapoi la atrii pe calea rapidă, cu perpetuarea unui circuit de reintrare (slow-fast). În circa 1/3 din cazuri, aritmia este provocată de o bătaie precoce ventriculară, cu conducere către atrii pe calea rapidă și revenire la ventriculi pe cea lentă (fast-slow). Mai rar, ca și mecanism implicat se întâlnește conducerea pe două căi lente (slow-slow).
Cele mai frecvente simptome ale AVNRT
Prognostic AVNRT
Așa cum am precizat anterior, AVNRT poate să apară atât pe cord sănătos, cât și în caz de afecțiuni cardiace.
În primul caz, de obicei AVNRT nu pune viața în pericol; unii pacienți pot reduce frecvența episoadelor de aritmie prin modificarea stilului de viață (evitarea stimulentelor: cafeina, alcool, deprivare de somn, stres, anxietate), fără a putea însă preveni apariția acestora, întrucât cauza rămâne circuitul electric anormal la nivelul inimii.
În mod normal, AVNRT răspunde la tratament medicamentos și la tehnici de tip ablație prin radiofrecvența (care este metoda principală de tratament) sau crioablație (metoda de preferat mai ales la copii și la tineri).
În general, cu cât mai repede este depistată, cu atât mai bune este prognosticul. Dacă nu este diagnosticată la timp, există riscul apariției unor complicații precum insuficiența cardiacă, sincopa, ischemie miocardică (angina și mai rar infarct miocardic), cardiomiopatie, instabilitate hemodinamică (datorită frecvenței cardiace crescute).
În cazuri rare, tahicardia prin reintrare în nodul atrio-ventricular poate duce la stop cardiac brusc.[3]
În ce constă procedura de ablație AVNRT?
Ablația cu cateter este o procedură minim invazivă, care se efectuează în laboratorul de electrofiziologie, de obicei sub anestezie locală.
Medicul electrofiziolog va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza vena femurală. Se vor introduce apoi catetere de ablație prin vena femurală până la nivel cardiac, sub control fluoroscopic și electrocardiografic. Este posibil să apară o senzație de presiune în zona inghinală, dar nu ar trebui să simți nicio durere.[1]
Ulterior, utilizând un echipament special, electrofiziologul va trimite un mic impuls electric prin cateter pentru a activa și localiza țesutul anormal responsabil de producerea aritmiei. Întreaga manevră este bine monitorizată și supravegheată.
După ce s-a stabilit cu certitudine mecanismul AVNRT, medicul electrofiziolog va continua cu tehnica de ablație și va aplica energie de radiofrecvență la nivelul uneia din căile de conducere ale circuitului de reintrare pentru a întrerupe acest mecanism.
La finalul procedurii, se va verifica succesul ablației prin aplicarea de stimuli care ar putea iniția aritmia.
Medici care efectuează procedura de ablație pentru AVRNT
Cum te pregătești pentru ablația AVNRT?
Înainte de această procedură:
1. Vei face un examen clinic complet;
2. Vei face o radiografie toracică;
3. Vei face un set complet de analize de sânge;
Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc.
În general, se recomandă să nu bei și să nu mănânci nimic cu cel puțin 6 până la 8 ore înainte de procedură. Atenție! În cazul în care urmezi un tratament medicamentos, poate fi necesară întreruperea administrării anumitor medicamente înainte de ablație. Acest lucru nu se face însă numai la recomandarea medicului.[1]
Cât durează internarea după ablația AVNRT?
Procedura de ablație are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, de 24 de ore, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.
Care sunt riscurile procedurii de ablație AVNRT?
Complicațiile sunt rare și pot fi evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Printre riscurile asociate cu o procedură de acest tip se numără:
- Afectarea vaselor, nervilor, organelor și țesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor;
- Afectare renală (substanța de contrast în cazul controlului fluoroscopic) sau alergii;
- Infecții sau sângerare la locul inciziei;
- Fistula arterio-venoasă la locul puncției;
- Bloc atrioventricular complet necesitând implantarea de pacemaker (sub 1%) – risc mai mic în cazul tehnicii de crioablație;
- Revărsat pericardic;
- Durere toracică;
- Infarct miocardic;
- Accident vascular cerebral.
Hemostaza după procedura de ablație AVNRT
După terminarea procedurii, se scot cateterele și tecile arteriale și se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.
Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul procedurii de ablație AVNRT?
Pentru ablația ANVRT se folosesc dispozitive medicale cunoscute sub denumirea de catetere de ablație, adică tuburi subțiri, flexibile, prevăzute cu electrozi în vârf. Există diverse tipuri de astfel de catetere, realizate din diferite materiale, cu caracteristici variate.[5]
Ce se întâmplă după procedură?
1. Vei fi transferat în camera de recuperare;
2. Vei primi un tratament medicamentos;
3. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații.
În funcție de evoluția ta, vei rămâne în spital până la 48 de ore. În unele cazuri, este posibil să apară dureri ușoare după procedură, dar acestea vor dispărea în câteva zile.
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Majoritatea pacienților se pot întoarce la activitățile lor normale în ziua următoare externării. Nu este indicat să conduci sau să bei timp de 24 de ore după ce ieși spital. De asemenea, va trebui să eviți activitatea fizică intensă timp de 3 zile sau conform recomandărilor medicului.[1]
În general, dacă ai fost supus unei proceduri de ablație, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului.
Bibliografie:
- „Ablation for Arrhythmias.” Www.heart.org, 5 June 2017, www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/prevention--treatment-of-arrhythmia/ablation-for-arrhythmias. Accessed 11 Nov. 2022.
- „Atrioventricular Nodal Reentry Tachycardia (AVNRT) - Overview - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/avnrt/cdc-20355254. Accessed 11 Nov. 2022.
- Hafeez, Yamama, and Tyler J Armstrong. „Atrioventricular Nodal Reentry Tachycardia.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499936/. Accessed 11 Nov. 2022.
- Katritsis, Demosthenes G, and Demosthenes G Katritsis. „Catheter Ablation of Atrioventricular Nodal Re-Entrant Tachycardia: Facts and Fiction.” Arrhythmia & Electrophysiology Review, vol. 7, no. 4, 2018, p. 230, 10.15420/aer.2018.7.4.eo1. Accessed 1 Dec. 2020.
- Yousra Ghzally, et al. „Catheter Ablation.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 12 Sept. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470203/. Accessed 11 Nov. 2022.
Locații MONZA ARES în care se efectuează Tahicardie | AVNRT | Tahicardia prin reintrare in nodul atrio-ventricular
Procedurile Noastre
- Investigații cardiologie
- Investigații neurologie
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii
- Aritmii cardiace
- Defecte (malformații) cardiace din naștere
- Bolile vaselor de sânge
- Fibroid Center
- Boli oncologice si tratamente tumorale
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii la copii
- Boli ale aparatului genital masculin
- Boli cerebrale și ale coloanei vertebrale
- Boli ale articulațiilor
