Intervenția de bypass aorto-coronarian: soluția pentru cardiopatia ischemică

Chirurgia cardio-vasculară a cunoscut de-a lungul timpului o progresie impresionantă, actual fiind într-o expansiune continuă. Implicând patologii complexe cardiace și vasculare, aceasta reprezintă o arie de interes comun pentru multiple specialități, atât medicale, cât și chirurgicale. Evoluția spre tehnici minim-invazive determină pacientului o încredere și siguranța mai crescută  a actului medical propriu-zis.

Una dintre cele mai comune proceduri din sfera cardiologiei cardio-vasculare este operația de bypass aorto-coronarian.

Ce înseamnă bypass-ul aorto-coronarian?

Bypass-ul aorto-coronarian este o intervenție chirurgicală complexă care urmărește restabilirea fluxului sanguin către inimă la pacienții cu artere coronare îngustate sau blocate. În timpul operației, chirurgul prelevează un vas sanguin sănătos din altă parte a corpului și îl grefează pe artera afectată, asigurând astfel „ocolirea” blocajului de la nivelul acesteia.

Grefa vasculară poate să fie un vas venos de la nivelul membrului inferior sau unul arterial de la nivelul toracelui, recoltat în cursul aceleiași intervenții. Acest nou vas se atașează cu un capăt proximal de obstrucție și cu unul în distalitate, restabilind astfel fluxul sanguin la nivelul mușchiului cardiac.

Când este necesară operația de bypass aorto-coronarian?

Intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian reprezintă o metodă de tratament pentru cardiopatia ischemică, numită și boală coronariană ischemică ori boală cardiacă ischemică, sau pentru diverse anomalii coronariene congenitale. Se realizează atât în regim de urgentă, cât și pentru pacienții cu patologie cronică. 

Bypass-ul aorto-coronarian este, de obicei, indicat în cazurile de blocaje semnificative în arterele coronare majore, mai ales atunci când intervenția coronariană percutană nu a reușit să le elimine. Principalele indicații includ: 

• obstrucția de peste 50% a arterei coronare principale stângi; 
• boala coronariană cu implicarea a trei vase și stenoză de peste 70%, cu sau fără afectarea arterei descendente anterioare stângi proximale;  
• leziune bicoronariană, incluzând artera descendentă anterioară și o altă arteră majoră;
• stenoze de peste 70% la unul sau mai multe vase, însoțite de simptome anginoase severe care persistă în ciuda tratamentului medical optim; 
• blocaj de peste 70% la un pacient care a supraviețuit unui stop cardiac subit, asociat cu tahicardie ventriculară cauzată de ischemie. 

Cardiopatia ischemică este printre cele mai frecvente patologii cardiace, fiind principala cauză de deces de cauză cardio-vasculară. Cardiopatia ischemică presupune un dezechilibru între necesarul și consumul miocardic de oxigen, cauza fiind în majoritatea cazurilor îngustarea sau obstrucția arterelor coronare ca urmare a procesului complex al aterosclerozei. Mai multe informații despre această afecțiune poți citi aici: boala cardiacă ischemică.

Care sunt riscurile intervenției de bypass aorto-coronarian?

Potențialele complicații după operația de bypass coronarian sunt reprezentate de:

• sângerare în timpul sau după intervenția chirurgicală; 
• embolii și/sau tromboze care pot determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral; 
• aritmii cardiace; 
• infecție la nivelul plăgii; 
• insuficiență renală; 
• pneumonie/tulburări respiratorii; 
• deces.  

Menționăm că riscul chirurgical este evaluat individual și depinde atât de patologia cardiacă, cât și de comorbiditățile asociate fiecărui pacient. Scorul riscului de mortalitate este calculat prin sistemul internațional EuroSCORE II.

Ce se întâmplă în timpul operației de bypass aorto-coronarian?

Intervenția chirurgicală se realizează în sala de operații, sub anestezie generală, care presupune intubarea oro-traheală și ventilație mecanică.

Bypass-ul aorto-coronarian se poate efectua prin diverse metode: clasic, pe cord bătând și prin chirurgie minim invazivă. 

• Chirurgia tradițională, clasică, presupune abordul printr-o incizie pe linia mediana a sternului care asigura accesul spre inimă. În acest timp, o pompă de circulație extra-corporeală asigură circulația sângelui în organism. La finalul intervenției, se repornește inima și se restabilește continuitatea țesuturilor.
• Bypass-ul aorto-coronarian pe cord bătând se efectuează fără utilizarea pompei pentru circulația extra-corporeală, în timpul intervenției sistemul cord-plămân fiind funcțional.
• Chirurgia minim invazivă se realizează printr-o incizie minimă, lateral stângă, și este o intervenție care se efectuează pe cord bătând.

Cât durează operația de bypass coronarian?

Durata intervenției depinde de complexitatea anatomică, localizarea leziunilor și numărul de bypass-uri necesare. În general, operația durează între 3 și 6 ore.

Ce se întâmplă după procedură?

Cât durează internarea?

Durata spitalizării variază în funcție de tipul intervenției. Durata medie de spitalizare este de 3-5 zile, care poate fi prelungită în funcție de evoluția post-operatorie. 

După operație, vei fi transferat pe secția de ATI, unde vei fi monitorizat îndeaproape. În primele 24-48 de ore, tubul care asistă respirația va fi îndepărtat, permițându-ți să respiri pe cont propriu. Echipa medicală îți va monitoriza constant tensiunea arterială, ritmul cardiac, saturația de oxigen și alte funcții vitale prin examinări clinice și investigații specifice. Vei primi medicamente pentru a controla durerea, pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge și pentru a susține funcția cardiacă.

Se va începe cât mai curând posibil un program de reabilitare cardiacă, care va continua și după externare. Acesta include exerciții fizice graduale, educație despre sănătatea inimii și consiliere nutrițională. Vei fi încurajat să începi să te mobilizezi cât mai repede posibil, la o zi sau două după operație. În general, ar trebui să poți sta pe un scaun după o zi, să mergi după trei zile și să folosești scările după cinci sau șase zile.

Recuperarea după bypass coronarian

În majoritatea cazurilor, recuperarea după o intervenție de bypass aorto-coronarian durează între 6 și 12 săptămâni. Activitățile ușoare, precum mersul pe distanțe scurte, gătitul sau ridicarea obiectelor ușoare, pot fi reluate încă din primele zile după externare. Pentru reluarea activităților mai solicitante fizic, cum ar fi condusul, se recomandă să se aștepte 4 - 6 săptămâni sau până se primește acordul medicului. Dacă recuperarea decurge bine, te vei putea întoarce la serviciu după aproximativ 6 - 8 săptămâni, cu condiția ca sarcinile de lucru să nu implice activități obositoare din punct de vedere fizic. 

Pentru a reduce riscul cardiovascular, se recomandă modificarea stilului de viață pentru a include: 

• activitate fizică regulată - ajută la gestionarea colesterolului, a tensiunii arteriale și a altor factori de risc pentru bolile de inimă; ți se va comunica când poți începe să faci exerciții și vei primi recomandări personalizate privind intensitatea, durata și frecvența acestora; 
• adoptarea unei diete sănătoase - deși nu se poate vorbi neapărat despre un regim alimentar după bypass coronarian, este important să adopți o dietă echilibrată, care să includă alimente sănătoase pentru inimă, cum ar fi carnea slabă, fructele, legumele și cerealele integrale; se recomandă evitarea sau limitarea consumului de sare, zahăr și grăsimi saturate; 
• renunțarea la fumat - fumatul este un factor de risc major pentru boala coronariană și infarctul miocardic; 
• gestionarea factorilor de risc cardiovascular - aceștia includ hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia (una dintre principalele cauze pentru care se ajunge în situația de a avea nevoie de tratament pentru ateroscleroză), stresul, lipsa de somn/ somnul de slabă calitate ș.a.

Se recomandă respectarea indicațiilor medicului, incluzând modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și monitorizarea prin controale regulate inițial la o lună, ulterior la 3, 6 și 12 luni.

Se va anunța medicul imediat dacă apar: 

• febră;
• modificări de culoare, secreții sau durere de intensitate progresiv crescândă la nivelul plăgii;
• tulburări respiratorii;
• aritmii. 

Speranța de viață după un bypass coronarian s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani datorită progreselor în chirurgie și în tratamentele medicale. Cu toate acestea, este important să subliniem că aceasta variază foarte mult de la o persoană la alta și depinde de o serie de factori, inclusiv de vârsta pacientului, sănătatea sa generală și stilul său de viață. 

Intervenția de bypass aorto-coronarian este o procedură chirurgicală folosită pentru tratarea cardiopatiei ischemice și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților. Dacă ai simptome sugestive pentru această afecțiune, consultă medicul cardiolog pentru a beneficia de un diagnostic corect și de tratamentul adecvat! Dacă vrei să afli mai multe despre această operație, consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările!  

Surse: 

1. Bachar, Bradlee J, and Biagio Manna. „Coronary Artery Bypass Graft”, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507836/. Accesat la 10 Dec. 2024.
2. Bhandari, Bishal, et al. „Ischemic Cardiomyopathy”, StatPearls Publishing, 31 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537301/. Accesat la 10 Dec. 2024.
3. „Coronary Artery Bypass Graft”, NHS , Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/coronary-artery-bypass-graft-cabg/. Accesat la 10 Dec. 2024.
4. „Coronary Artery Bypass Surgery”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-bypass-surgery/about/pac-20384589. Accesat la 10 Dec. 2024.
5. „Patient Education: Coronary Artery Bypass Graft Surgery (beyond the Basics)”, Uptodate.com, 2024, www.uptodate.com/contents/coronary-artery-bypass-graft-surgery-beyond-the-basics. Accesat la 10 Dec. 2024.
6. „Patient Education: Recovery after Coronary Artery Bypass Graft Surgery (CABG) (beyond the Basics)”, Uptodate.com, 2024, www.uptodate.com/contents/recovery-after-coronary-artery-bypass-graft-surgery-cabg-beyond-the-basics. Accesat la 10 Dec. 2024.