Angiografia generală / Diagnostic artere blocate

Ce este angiografia generală?

Angiografia este o metodă minim invazivă de diagnostic care explorează radiologic cu substanță de contrast arterele și venele sistemului cardiovascular. În funcție de segmentul vascular investigat, explorarea se va numi: angiografie sau arteriografie de arc aortic, de membre superioare, de aortă toracică si abdominală, de membre inferioare sau selectivă, așa cum este  coronarografia sau arteriografia carotidiană. Angiografia venoasă se numește flebografie.

Arteriografie

Arteriografia este investigația minim invazivă care oferă date despre modificările morfologice arteriale adică despre stenoze, obstrucții complete, dilatații anevrismale, despre locul exact și dimensiunea leziunilor, precum și despre existența circulației colaterale.

Arteriografie/aortografie

Arteriografia este o investigația diagnostică, investigație minim invazivă care oferă date despre modificările morfologice intraluminale ale vaselor, adică despre stenoze, obstrucții complete sau dilatații anevrismale, despre locul exact și gradul de severitate al leziunilor, precum și despre alegerea metodei de tratament.

Coronarografia

Coronarografia este cea mai utilizată investigație minim invazivă care se efectuează pentru evidențierea circulației arteriale a inimii pentru a vedea dacă arterele coronare sunt afectate, care este gradul de stenozare și care este cea mai bună metodă de revascularizare: angioplastie cu stent sau bypass aorto-coronarian.

Flebografia

Flebografia este o metodă prin care medicii vizualizează rețeaua venoasă a unui membru (superior sau inferior) după injectarea substanței de contrast radioopace într-una din venele periferice. Această investigație se recomandă pentru a detecta obstrucțiile venoase profunde ale membrelor sau ale venelor cave.

Când ai nevoie de angiografie?

Angiografia generală îți poate fi recomandată atunci când medicul tău suspectează că suferi de o afecțiune a vaselor de sânge din diferite părți ale corpului: creierul, inima, membrele superioare și inferioare. [2]

Angiografia ajută la diagnosticarea:

• bolilor vasculare (anevrisme, stenoze sau malformații vasculare)
• evaluarea fluxului sanguin în zonele afectate de boli cardiovasculare sau accidente vasculare cerebrale
• identificarea cauzelor durerii în piept (angina pectorală)

Cum te pregătești de procedură?

Discută cu medicul tău în cazul în care urmezi deja un tratament medicamentos. Este posibil să ți se ceară să întrerupi anumite medicamente cu câteva zile înainte de procedură, mai ales dacă acestea pot afecta coagularea sângelui, cum ar fi medicamentele anticoagulante. Medicamentele antiagregante de tipul aspirină în doză cardiologică sau clopidogrel nu necesită întrerupere.

Este foarte important să anunți medicul dacă ești alergic la orice substanță sau medicament. Așa cum menționăm mai jos, în timpul procedurii ți se va injecta o substanță de contrast și daca te cunoști cu istoric de alergii, pentru a evita reacțiile alergice, sunt necesare tratamente de desensibilizare sau să ți se faca o testare.

Dacă ești alergic la substanța de contrast radioopacă care se utilizează în timpul angiografiei, medicul cardiolog clinician va decide dacă procedura poate fi efectuată sau nu.

În cazuri foarte  rare, reacțiile alergice  la substanța de contrast pot fi periculoase și pot necesita tratament de urgență de aceea este indicat să semnalăm istoricul de alergie. De asemenea, trebuie precizat că testarea de rutină la toți pacienții nu este indicată. [4]

Vei fi rugat să nu mânânci cu cel puțin 6 ore înainte de procedură. Este indicat să te hidratezi înainte de procedură și să oprești consumul de lichide cu o oră înainte de intervenție.

Ce se întâmplă în timpul procedurii de angiografie?

Angiografia se poate realiza în două moduri: angiografie invazivă în sala de cateterism cardiac sau  angiografie noninvazivă  prin  CT (Angio -CT) sau rezonanță magnetică (angio- MRI).

Procedura de angiografie prin cateterism se realizează într-o sala de operatii, cu anestezie locală la locul de puncție. În timpul intervenției, se introduce un cateter într-un vas de sânge, cum ar fi artera radială sau femurală și se avansează, sub ghidaj fluoroscopic către zona investigată (creier, inimă, mâini, picioare). Odată ajuns cateterul în zona dorită, medicul injectează, o substanță de contrast si cu ajutorul unui aparat care se numește angiograf și emite radiații X, se vor vizualiza aspectul arterelor și fluxul sanguin din acea zonă. Dacă există blocaje în calea curgerii normale a sângelui sau malformații ale venelor, medicul va recomanda tratamentul acestora prin diferite proceduri intervenționale (angioplastie cu balon, angioplastie cu stent, procedura Jetstream, proceduri de rotablație, tratamentul cu dispozitiv de tip coil pentru anevrismul cerebral, etc) sau prin proceduri chirurgicale.

În cazul Angio MRI sau Angio CT, vei primi substanță de contrast pe cale venoasă și vei fi plasat într-un scanner care va captura imaginile din zona investigată.

Cât durează internarea?

Angiografia prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de angiografie. Te vei putea întoarce la viața ta, în numai câteva zile, cu condiția să eviți activitățile ce presupun efort fizic intens. [3]

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o procedură de angiografie, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. El îți va spune și ce poți face sau nu pe parcursul recuperării după angiografie. Dacă totul decurge așa cum ar trebui, îți vei putea relua activitatea imediat. Ți s-ar putea recomanda să eviți să faci baie în cadă pentru o săptămână după angiografie dacă ai avut abord femural. Vei putea face duș, dar este indicat să încerci să menții zona puncționată cât mai uscată. Vei fi mai sfătuit și să eviți să faci sport sau orice fel de activitate ce implică efort fizic intens timp de aproximativ 1-2 săptămâni. [3]

Care sunt riscurile angiografiei generale?

În general, angiografia este o procedură sigură, dar poate exista un risc de complicații, cum ar fi sângerarea la locul de puncție sau reacții alergice la coloranții de contrast. Riscul de mortalitate este de 0.1%

Care este prețul unei angiografii generale?

Pentru a afla detalii suplimentare despre cum să te programezi la procedura de angiografie, completează formularul de contact din pagină. Unul dintre consilierii noștri medicali te va contacta în cel mai scurt timp.

Angiografia este o procedură minim invazivă, nedureroasă și fără riscuri mari.  Este foarte utilă în diagnosticarea bolilor vasculare (anevrisme, stenoze sau malformații vasculare), în evaluarea fluxului sanguin în zonele afectate de boli cardiovasculare sau accidente vasculare cerebrale și în identificarea cauzelor durerii în piept, precum și evaluarea funcției inimii și a arterelor coronare.

Medicul cardiolog îți va explica tot ce ține de această procedură în timpul consultului inițial, așa că nu ezita să pui întrebări dacă anumite aspecte nu îți sunt clare. De asemenea, consilierii noștri din cadrul ARES Help îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la orice întrebări ai avea.

1.     “Coronary Angiogram - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904. Accessed 19 May 2022.

2.     “Society for Vascular Surgery. Angiogram.” (https://vascular.org/patients-and-referring-physicians/conditions/angiogram) Accessed 4/24/2023.

3.     The Society for Cardiovascular Angiography and Interventions. Your Angiogram: What to Expect. (http://www.secondscount.org/tests/test-detail-2/your-angiogram-what-to-expect#.YsSRL3bMKM8) Accessed 4/24/2023.

4.     Allergies to IV Contrast Dye (https://www.verywellhealth.com/iodine-contrast-allergy-83066) Accessed 4/24/2023