Fistula arterio-venoasa coronariana / Tratament legatura anormala artera si vena

Generalități despre fistula arterio-venoasa coronariana

În mod normal, de la nivelul aortei pornesc două artere coronare, care se îngustează progresiv, pe măsură ce se ramifică pentru a vasculariza optim miocardul (mușchiul inimii).

Fistula arterio-venoasă coronariană (FAVC) presupune o comunicare, de dimensiuni variabile, între o arteră coronară și fie o cavitate a inimii ( atriul sau ventriculul drept, respectiv ventriculul stâng; fistula coronaro-camerală), fie cu un segment venos din circulația sistemică sau din cea pulmonară (fistula coronariană arterio-venoasă). De obicei, ele se găsesc sub aceeași denumire – fistula arterio-venoasă coronariană (FAVC)- întrucât mecanismul producerii și consecințele sunt aceleași. În această categorie intră inclusiv comunicarea între artera coronară și segmentul arterial pulmonar.

Rareori fistula implică ambele artere coronare. Cel mai frecvent, fistula presupune comunicarea la nivelul inimii drepte sau cu un segment venos și, mai rar, implică ventriculul stâng sau pericardul („sac” care învelește inima). În ordinea frecvenței, comunicările se realizează cu inima dreaptă (90%; și în acest caz cel mai adesea la nivelul ventriculului, urmat apoi de atriu și vasele pulmonare), ventriculul stâng, atriul stâng și sinusul coronar.

FAVC pot fi congenitale sau dobandite.

Cele congenitale pot fi izolate sau se pot întâlni în cadrul unor defecte cardiace complexe (cel mai frecvent în stenoza severă sau atrezia pulmonară fără afectarea septului interventricular, în stenoza unui ram arterial pulmonar, tetralogia Fallot, coarctația de aortă, hipoplazia inimii stângi, atrezie de aortă).

FAVC dobândite sunt consecințe rare ale traumatismelor (de tipul plăgilor înjunghiate sau împușcate), după intervenții chirurgicale, cateterism cardiac, implantare de pacemaker, biopsie endomiocardică, miectomie în cardiomiopatie hipertrofică, corecție tetralogie Fallot, ablația cu radiofrecvență pentru căi accesorii.

Majoritatea FAVC sunt de dimensiuni mici și sunt asimptomatice, fiind descoperite întâmplător ecocardiografic sau angiografic; de obicei nu au complicații și se pot închide spontan. Totuși, FAVC mari pot fi și de 3 ori mai mari decât calibrul normal al unei artere coronare și de obicei, se asociază cu simptome și complicații. În timp, artera coronară implicată, se dilată formând un anevrism, pot să apară ulcerații intimale sau ale mediei (leziuni ale pereților arterei), rupturi ale intimei, depunere de plăci de ateroscleroză, calcificări, tromboze. Ocazional, se complică prin insuficiență cardiacă.

De asemenea, în funcție de natura comunicării (locul în care drenează), FAVC poate mima alte patologii cardiace: drenajul în:

• venele sistemice sau în atriul drept poate mima un defect septal atrial

• arterele pulmonare mimeaza persistența de canal arterial

• atriul stâng duce la încărcare de volum, similară celei din insuficiența mitrală

• ventriculul stâng mimează insuficiența aortică.

Cat de frecvente sunt FAVC?

FAVC reprezintă cca 0.2-0.4% din cardiopatiile congenitale și cca 50% din anomaliile vasculare congenitale pediatrice. Nu există corelație cu rasa sau sexul. Pot fi prezente la orice vârstă, dar pot fi suspicionate la copilul cu suflu cardiac asimptomatic sau cu fenomene de insuficiență cardiacă.

Simptome asociate FAVC

Majoritatea copiilor cu FAVC mici sunt asimptomatici. În cazul FAVC moderate sau mari se poate ausculta un suflu cardiac. În cazul copiilor, simptome precum angina pot fi evidențiate prin manifestări precum iritabilitate, transpirații intense, paloare, tahipnee (frecvența respiratorie crescută), tahicardie (frecvența cardiacă crescută). De asemenea, majoritatea se prezintă la 2-3 luni cu fenomene de insuficiență cardiacă precum oboseală și transpirații la alimentare, tahipnee, paloare, retard al creșterii.

Pacienții mai în vârstă se pot prezenta cu fenomene de insuficiență cardiacă, aritmii, sincopa, angina, endocardita (rar). Cel mai frecvent ei acuză:

• dispnee de efort (respirație dificilă la efort)

• angină

• oboseală

• palpitații

Complicațiile asociate FAVC includ:

• ischemie miocardică, și, uneori, din cauza ischemiei cronice, rupturi de mușchi papilar ai valvei mitrale

• cardiopatie ischemică

• insuficiență cardiacă congestivă

• endocardita bacteriană

• moarte cardiacă subită

• boală aortică

• boală mitrală

• ateroscleroză prematură.