Angioplastie artere subclavii / Tratament ingustare vase de sange gat
Anestezie | locală |
Durată procedură | 30-60 min |
Durată spitalizare | 24h |
Ultima actualizare: 19 martie 2024
Cuprins
Miruna Moise îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Miruna Moise, ARES Helper
Miruna Moise îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Miruna Moise, ARES Helper
Generalități despre arterele subclavii
Arterele subclavii (două la număr, de fiecare parte a gâtului) sunt ramuri ale aortei. Stenoza de aortă subclavie poate fi cauza de morbiditate importantă, putând determina ischemie (din cauza aportului insuficent de sânge în țesuturi) la nivelul membrelor superioare, la nivel cerebral și în anumite situații, cardiac.
Ce cauzeaza stenoză?
Principala cauza este ateroscleroza (depozite de grăsime la nivelul pereților vaselor). Factorii de risc asociați aterosclerozei sunt: hipertensiunea, fumatul, obezitatea, dislipidemia, diabetul.
Alte cauze sunt: arterita (inflamația pereților arterei; ex arterita Takayasu, arterita cu celule gigante), expunerea la radiații, sindroame de compresiune, diverse afecțiuni ( displazia fibromusculară, neurofibromatoză).
Frecvent, pacienții cu stenoză de arteră subclavie prezintă leziuni și la nivelul altor vase ( coronariene – vase ale inimii, carotide – principalele vase ale gâtului, artere ale membrelor inferioare), deci se poate spune că acești pacienti au risc mare de a dezvolta complicații coronariene (angină – durere în piept, sau infarct) sau evenimente cerebrovasculare (de ex. accident vascular cerebral).
Cel mai adesea este afectată artera subclavie stângă (de 3-4 ori mai frecvent), aproape de originea sa din aortă.
Dacă stenoza este izolată pot să nu existe simptome, datorită colateralelor (vase noi care se deschid pentru a aduce sânge în zonele afectate).
Ai putea avea nevoie de angioplastie de artere subclavii dacă ai simptomele:
Simptomele includ slăbiciune musculară, oboseală, durere (claudicație) la nivelul membrelor superioare, durere în repaus, necroza degetelor mâinii ( prin blocare fluxului de sânge la nivelul degetelor de către bucăți rupte din placa de ateroscleroză), hemoragii la nivelul unghiilor.
Apar și manifestări neurologice (se produce un “furt”, adica sângele va fi redirecționat din vasele normale care își au originea în artera subclavie către zona afectată): tulburări de vedere, sincopa (pierderea stării de constiență), dizartrie (tulburări la vorbire), ataxie (imposibilitatea de menținere a echilibrului), vertij (ameteli), tulburări de sensibiliate la nivelul feței. De asemenea, la pacienții care au suferit intervenții de tip by-pass aorto-coronarian la care s-a folosit artera mamară , tot datorată mecanismului de furt, pot să reapară simptome ale bolii cardiace.
Diagnosticul
Stenoza de arteră subclavie poate fi suspicionată atunci când există diferențe de puls și între valorile tensiunii arteriale între cele două brațe ( diferența care în general depășește 20mmHg), zgomote (sufluri) anormale în regiunea gâtului, modificări la nivelul membrelor superioare ( ex: necroze degete, hemoragii la nivelul unghiilor).
Dacă se suspicionează o boală inflamatorie (artrită, vasculită) se pot face teste de inflamație ( teste de sânge: PCR-proteina C reactiva, VSH).
Ecografia Doppler arterial poate evidenția modificări care se asociază cu stenoza de arteră subclavie, este o metodă neinvazivă și în plus, este utilă și pentru urmărire după tratament.
Alte teste imagistice care pot confirma diagnosticul sunt:
- IRM sau angioIRM
- CT sau angio CT
- Arteriografie
- Aortografie de aorta ascendentă
- Arteriografie selectivă a vaselor supraaortice
Tratamentul poate fi medical, chirurgical sau intervențional.
Intervenția chirurgicală este o intervenție de tip by-pass ( se face legatură între artera subclavie și alt vas, “sărind” peste zona îngustată, și folosind un alt vas din corp – arteră sau venă; se pot face by-pass carotido-subclavian, aorto-subclavian, axilo-axilar).
Tratamentul intervențional este minim invaziv, de primă intenție și presupune angioplastie cu balon (dilatarea leziunii cu un balonas umflat) urmată de montarea unui stent la locul stenozei (un mic tub care menține vasul la dimensiuni normale).
Se recomandă angioplastia pentru:
- Ischemie simptomatica
- Sidrom de furt arteră subclavie
- Claudicație importantă membru superior
- Atunci când se dorește menținerea fluxului de sânge în artera mamară sau înaintea intervenției de tip by-pass aorto coronarian când se dorește utilizarea arterei mamare
- După by-pass aorto-coronarian când se evidențiaza ischemie (sindrom de furt coronara-subclavie)
- La pacienti dializați pentru a menține conductul de dializț sau la cei cu graft axilar
- Sindromul “degete-albastre” (necroza degetelor prin particule rupte)
- Imposibilitatea măsurării tensiunii arteriale
- Stenoza progresivă sau trombi care amenință circulația cerebrală
- În cazul pacienților asimptomatici, indicațiile de tratament intervențional al stenozei de arteră subclavie se menține pentru acei pacienți care urmează să fie supuși altor tehnici de revascularizare cardiovasculare , pentru menținerea fluxului sangvin normal la nivel cerebral sau pentru îmbunătățirea lui (atunci când există și alte leziuni associate ale altor vase situate deasupra arcului aortic).
Alina Udrea îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Alina Udrea, ARES Helper
Alina Udrea îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Alina Udrea, ARES Helper
Cum te pregătești pentru angiografie/angioplastie?
- 1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
- 2. Vei efectua o electrocardiogramă și o ecocardiografie
- 3. Anumite medicamente vor fi oprite
- 4. Nu vei mânca și nu vei bea apă
- 5. Te vei abține de la fumat
Cât durează internarea?
Angiografia/angioplastia de artere subclavii prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diagnosticare și tratament. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.
Laura Ivan îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Laura Ivan, ARES Helper
Laura Ivan îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.
Laura Ivan, ARES Helper
Riscuri angiografie/angioplastie
Complicațiile sunt rare și riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.
- reacții alergice la substanțele administrate
- reacții la anestezice
- fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
- mici sângerări la nivelul puncției vasculare
- febră
- cefalee, migrenă
- infecție
- embolie gazoasă
- lezarea peretului aortic sau al arterei prin care se face abordul
- ruptura sau disecția de aortă
- restenoză intrastent
- migrarea stentului
- embolizare distală (ruperea unor fragmente de la nivelul stenozei care ajung în alte vase)
- complicații neurologice: accident ischemic tranzitor, accident vascular cerebral, hemiplegie (paralizie la nivelul unei jumătăți de corp), diplopie (vedere dublă).
Ce se întâmplă în timpul procedurii
Procedura se efectuează în sala de angiografie.
După anestezie se efectuează o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală în care se va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției). De obicei, abordul este cel femural (descris mai sus), dar pocedură se poate efectua de asemenea și prin abord la nivelul arterei brahiale (arteră a brațului, ca în care incizia va fi făcută la nivelul plicii cotului) sau la nivel radial (incizie la nivelul încheieturii mainii).
Ulterior se administrează heparină (un medicament care previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției). Pe teacă se introduce un ghid (un fir subțire) cu care se va traversa leziunea, apoi, urmând ghidul va fi introdus un nou cateter. Se vor efectua angiografii repetate pentru a verifica în permanență localizarea cateterelor. Ulterior, se dilată leziunea cu ajutorul unui balonaș care va fi umflat cu substanță de contrast diluată, urmând ca apoi să se monteze stentul necesar menținerii vasului la dimensiuni normale. La final se verifică prin arteriografie poziția stentului și dacă există stenoză restantă. Uneori pot fi necesare dilatări la nivelul stentului, după ce acesta a fost montat în poziția dorită. Atunci când procedura se consideră încheiată, se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lasată pe loc câteva ore.
Hemostaza
După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.
Ce dispozitive medicale sunt folosite?
Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera deschisă.
Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel ( stenturi metalice simple ), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative.
Citeste si: Angioplastie coronariană
Ce se întâmplă după procedură?
- 1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
- 2. Vei face o electrocardiogramă de control
- 3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
- 4. Vei face analize de sânge.
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.
Locații MONZA ARES în care se efectuează Angioplastie artere subclavii / Tratament ingustare vase de sange gat
Procedurile Noastre
- Investigații cardiologie
- Investigații neurologie
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii
- Aritmii cardiace
- Defecte (malformații) cardiace din naștere
- Bolile vaselor de sânge
- Fibroid Center
- Boli oncologice si tratamente tumorale
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii la copii
- Boli ale aparatului genital masculin
- Boli cerebrale și ale coloanei vertebrale
- Boli ale articulațiilor