Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Ce este o coronarografie și cât durează o astfel de procedură

251 Vizualizari
 

Coronarografia este o procedură medicală unică ce permite verificarea precisă a condițiilor de sănătate a arterelor care alimentează inima. Prin intermediul acesteia, este posibilă depistarea îngustărilor vaselor de sânge, care poartă numele de stenoze. În cazul prezenței acestor sugrumări ale arterelor, fluxul sanguin al mușchiului cardiac poate fi redus, ceea ce poate determina instalarea unor dureri toracice, care poartă numele de angină pectorală. Așadar, prin efectuarea coronarografiei, medicul intervenționist poate identifica existența îngustărilor la nivelul arterelor coronare, dar și extensia și severitatea acestora.

 

Coronarografia – cine trebuie să o efectueze?

 

Coronarografia poate fi făcută doar în urma examinării de specialitate de către un medic cardiolog, prin stabilirea unui diagnostic. În urma simptomelor indicate de către pacient, specialistul va efectua teste de diagnostic și va decide dacă este sau nu cazul pentru procedura de coronarografie.

 

Pregătirea pentru coronarografie

 

Pacientului îi este indicată abstinența de la consumul de alimente sau lichide în ziua în care este programată coronarografia. Purtatul ochelarilor de vedere, a brățărilor sau a altor accesorii sunt nepermise în timpul procedurii propriu-zise. Cu câteva zile înainte de începerea coronarografiei, pacientului îi vor fi făcute câteva teste de compatibilitate cu substanța de contrast. Această substanșă conține iod și urmează să fie administrată în timpul procedurii. În cazul în care se va descoperi faptul că pacientul este alergic la substanța de contrast, se va efectua desensibilizarea acestuia la substanța de contrast. Cu trei zile înainte de efectuarea coronarografiei i se va administra un tratament cu corticosteroizi și antihistaminice.

 

Ce presupune coronarografia?

 

Coronarografia urmează să fie făcută într-un laborator de angiografie, într-un ambient steril, în care se află un angiograf, adică aparatura specială pentru acest tip de investigație medicală, care folosește raze X. Procedura poate dura între 30 și 45 de minute.

Pacientul va sta întins pe toată perioada efectuării coronarografiei și va fi în permanență conștient, putând comunica cu medicul care efectuează procedura. De asemenea, acesta va fi acoperit cu un câmp steril și doar zona inghinală sau zona radială vor rămâne libere.

Medicul intervenționist va alege cea mai bună formă de anestezie locală, realizată cu Xilină 1%, fie în zona inghinală, fie la încheietura mâinii. Când anestezia va fi complet instalată, medicul va efectua o puncție arterială cu un ac special. Prin acesta  va introduce o canulă în artera care urmează a fi analizată.

Cu ajutorul unor sonde, care mai poartă numele de catetere, se va avansa până la originea arterelor inimii, sub control radioscopic. Medicul va putea observa, în urma injectării cu substanța de contrast, eventualele blocaje de la nivelul arterelor coronare.

 

Chiar în timpul efectuării acestei proceduri, pacientul va afla de la medicul cardiolog care este diagnosticul precis. În cazul în care sunt observate obstacole care blochează curgerea normală a sângelui, tratamentul imediat va fi cel de efectuare a unei angioplastii cu balon și implantarea unui stent.

 

Când coronarografia se va finaliza, canula arterială va fi îndepărtată, iar zona puncționată va fi presată cu dispozitive speciale timp de 20 de minute. Astfel,  riscul de hemoragie este eliminat. Pacientul va trebui să poarte timp de 24 de ore de la finalizarea procedurii un pansament compresiv. În acest fel, se vor elimina și riscurile formării hematoamelor la nivel local.

 

Riscuri ale coronarografiei

 

Deși sunt extrem de rare, de 1%, riscurile unei coronarografii ar putea fi:

 

  • formarea unui hematom
  • apariția unor vânătăi
  • alergia la substanța de contrast
  • aritmie

 

Riscul vital al unei coronarografii este de 1 la mie. Celor mai mulți dintre pacienții (mai exact un procent de 70%) care prezintă stenoze coronariene critice le este indicată angioplastia coronariană cu balonaș și stent. Restul de 30% dintre cei care suferă de această problemă ajung pe masa de operație, pentru o intervenție de by-pass aorto-coronarian.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

X
Sună Mesaj