Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala

Electrofiziologie

Ablatie Fibrilatie atriala (FiA)

PROCEDURA EFECTUATA CU ECHIPA DE SPECIALISTI DIN STRAINATATE!

Centrul nostru a salvat viata a peste 4500 de pacienti, in ultimii 4 ani

Cea mai modern echipata sala de angiografie, echipa medicala de exceptie

Avem cei mai renumiti medici din strainatate! Echipa din Israel si Grecia! Medici din cadrul renumitelor Mayo Clinic Hosptal USA si Royal Bromton Hospital Anglia!

Cea mai complexa procedura pe aorta are nevoie de cei mai buni specialisti! Suna acum!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Generalitati

La Centrele ARES
ai consilierul tau medical!

Completeaza acest formular si in cel mai scurt timp vei fi contactat!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Ce este fibrilatia atriala (FiA)?

Fibrilatia Atriala este cea mai frecventa aritmie cardiaca (ritm anormal al inimii). Desi in mod normal nu pune viata in pericol, poate cauza simptome suparatoare. In plus, poate produce complicatii precum insuficienta cardiaca si accident vascular cerebral ischemic. Trebuie mentionat ca, asociat cu sindromul Wolff-Parkinson-White, fibrilatia atriala poate determina frecvente cardiace foarte mari si poate degenera in fibrilatie ventriculara, care este o aritmie potential letala.

In mod normal, impulsul electric ia nastere la nivelul nodului sinoatrial si este condus ulterior la atrii si apoi la ventriculi prin intermediul nodului atrio-ventricular (NAV). In fibrilatia atriala impulsurile iau nastere la nivelul unui focar anormal, determinand o activitate anormala, haotica a atriilor. Doar o parte din aceste impulsuri sunt conduse catre ventriculi, restul fiind blocate de catre NAV, protejand astfel inima de frecvente foarte crescute.

Exista mai multe tipuri de Fibrilatie Atriala:

1. Paroxistica – episoade intermitente, de durata variabila, dar sub 7 zile, care pot ceda brusc, fara interventie, sau prin tratament specific (de obicei in primele 24 de ore).

2. Persistenta – cu durata peste 7 zile, necesita de obicei tratament specific (medicamentos sau conversie electrica prin soc electric extern) pentru restabilirea ritmului cardiac normal (ritm sinusal) sau pentru controlul frecventei cardiace

3. Permanenta (cronica) – fibrilatie atriala cu durata de peste un an.

Fibrilatie atriala este o boala progresiva, de aceea, in peste 50% din cazuri in, pacientii cu fibrilatie atriala paroxistica vor prezenta fibrilatie atriala persistenta si ulterior permanenta.

Intrucat activitatea atriala este haotica, acest lucru favorizeaza formarea trombilor (cheaguri de sange) la nivelul inimii, trombi care pot emboliza ulterior in circulatia sistemica determinand complicatii serioase, cel mai frecvent accident vascular cerebral ischemic. De aceea, acesti pacienti necesita de obicei tratament anticoagulant (de tip Sintrom, Trombostop, Pradaxa), in absenta contraindicatiilor.

Cauze:

Fibrilatie atriala este initiata de un trigger (“stimul”) care se suprapune peste un substrat susceptibil atrial.

Astfel, in fibrilatie atriala paroxistica:

– Activitatea trigger o reprezinta o contractie a fibrelor musculare care se extinde catre venele pulmonare, la nivelul carora se identifica de obicei (in 90%din cazuri) locusuri ectopice (frecvent 1-2, mai ales in vena pulmonara superioara). In restul de 10% din cazuri, aceste locusuri ectopice se gasesc in atriul drept sau cel stang, sau, mai rar, in vena cava superioara.

In fibrilatie atriala persistenta de obicei se regasesc mai multe locusuri ectopice, la nivelul atriilor. De aceea, procedura de ablatie in acest caz poate fi mai putin eficienta.

Intr-o treime din cazuri, fibrilatie atriala este initiata de triggeri care isi au originea in auriculul stang (formatiune ca o urechiusa care este atasata atriului stang).

Indicatii

Simptome

Unii pacienti pot fi asimptomatici.

Altii pot simti palpitatii, dispnee (respiratie dificila), durere in piept, ameteli, sincopa, scaderea capacitatii de efort.

Diagnostic:

1. Teste sanguine – pot fi evidentiate anomalii care explica fibrilatia atriala (anomalii hormonale tiroidiene, infectii)

2. Radiografie cardio-pulmonara – poate arata un cord marit (cardiomegalie), semne de edem pulmonar (ca semn de insuficienta cardiaca), poate evidentia infectii pulmonare care pot fi o cauza de aritmie

3. Electrocardiograma (ECG) – esentiala pentru diagnostic, mai ales in cazul fibrilatiei atriale persistente/permanente

4. Monitorizare Holter ECG/24ore – utila pentru a evidentia fibrilatia atriala paroxistica.

5. Dispozitive de monitorizare pe termen mai lung (saptamani, luni) in cazul in care la monitorizarea Holter/24 ore nu s-au evidentiat evenimente aritmice, iar pacientul este simptomatic.

6. Ecografia cardiaca transtoracica – arata functia inimii, performanta, dimensiunile cavitatilor inimii, valvulopatii, boli ale pericardului, boli cardiace congenitale, care pot fi o cauza a fibrilatiei atriale, dar poate evidentia totodata si consecintele aritmiei pe termen lung. In anumite cazuri este necesara evaluare prin ecografie transesofagiana, care permite vizualizarea mai buna a anumitor structuri (de ex. Auriculul) si evaluarea prezentei sau nu a trombilor intracardiaci.

allowfullscreen=”allowfullscreen”>

Procedura

In cazul fibrilatiei atriale se poate opta pentru masuri de restabilire a ritmului sinusal (RS) sau de control al frecventei cardiace, in functie de conditiile de aparitie a fibrilatiei atriale, de toleranta, de vechime, de consecinte.

Afla imediat de la cei mai renumiti medici detalii despre aceasta procedura!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Scopurile principale ale terapiei sunt:

• Reducerea riscului de AVC

• Preventia cardiomiopatiei induse de tahiaritmie

• Ameliorarea simptomelor.

In ceea ce priveste restabilirea RS exista mai multe metode:

1. Tratament medicamentos

2. Conversie electrica

3. Proceduri de ablatie cu radiofrecventa (ARF)

Ablatia fibrilatiei atriale este o procedura minim-invaziva care este efectuata in laboratorul de electrofiziologie de catre un medic cardiolog specializat in aritmii ( aritmolog/electrofiziolog).

Cea mai mare rata de reusita este obtinuta in caz de fibrilatie atriala paroxistica, dar rezultate satisfacatoare s-au obtinut si in caz de fibrilatie atriala persistenta.

Ablatia cu radiofrecventa (ARF) – Technica:

ARF este o procedura minim invaziva, care se efectueaza in laboratorul de electrofiziologie.

Se efectueaza de obicei sub sedare usoara si anestezie locala. Medicul electrofiziolog va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la radacina coapsei) pentru a vizualiza vena femurala.

Ulterior, sub control radiologic se vor introduce catetere de ablatie prin vena femurala si ulterior prin vena cava inferioara pana la nivel cardiac (in atriul drept). Ulterior, se va face o mica incizie in septul interatrial (perete care separa cele doua atrii) patrunzand in acest fel in atriul stang, locul de varsare al celor 4 vene pulmonare, unde se identifica cel mai frecvent situsurile responsabile de aparitia fibrilatiei atriale. Situsurile responsabile vor fi identificate printr-o tehnica speciala, de “mapping”.

Cateterul utilizeaza o sursa de energie, precum: energie radiofrecventa (unde radio), criotermie, energie laser (unde usoare), pentru a crea o leziune la acest nivel, blocand astfel acest circuit care genereaza fibrilatia atriala.

Aceasta procedura se numeste izolarea venelor pulmonare si este cea mai frecventa procedura de ablatie cu radiofrecventa utilizata in cazul fibrilatiei atriale.

In cadrul aceleiasi proceduri medicul poate aplica energie de radiofrecventa la nivelul unei zone din atriul drept, care sta la originea unei alte tulburari de ritm, flutterul atrial, frecvent intalnita la pacientii cu fibrilatie atriala. Procedura poate dura ore.

Alta procedura de ARF este ablatia circumferentiala a atriului stang, care consta in efectuarea unor leziuni confluente de ablatie in jurul orificiilor de varsare a venelor pulmonare, de obicei grupate doua cate doua, aceste doua cercuri formate putand fi unite intre ele sau cu alte formatiuni anatomice ( de ex. Inelul valvei mitrale) prin linii suplimentare de ablatie. Aceste linii suplimentare au ca si scop prevenirea aparitiei flutterului atrial stang (care poate sa apara mai ales daca liniile de ablatie sunt incomplete).

Aceasta procedura poate aduce in plus metode de preventie a episoadelor recurente de fibrilatie atriala, datorita substratului mai mare ablatat.

Procedura optima de ablatie variaza de la pacient la pacient.

Este Dureros?

Se practica sub anestezie locala, asa incat in timpul interventiei pacientul nu va simti nimic, iar dupa interventie se administreaza medicamente antialgice la nevoie (poate fi un mic disconfort legat de locul inciziei).

Riscuri

• afectarea vaselor, nervilor, organelor si tesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor

• afectare renala (substanta de contrast in cazul controlului fluoroscopic) sau alergii

• infectii sau sangerare la locul inciziei

• fistula arterio-venoasa la locul punctiei

• bloc atrioventricular complet necesitand implantarea de pacemaker (sub 1%) – risc mai mic in cazul tehnicii de crioablatie

• revarsat pericardic, tamponada cardiaca

• accident vascular cerebral

• stenoza venelor pulmonare

• sindroame coronariene acute

• fistula atrio-esofagiana – mai ales in caz de ablatie circumeferntiala a atriului

• spasm piloric si hipomotilitate gastrica prin afectarea nervului vag in timpul ablatiei

• recurenta FiA – prin persistenta comunicarii intre atriu si venele pulmonare; mai ales in cazul FiA peristente, pot fi neecsare proceduri repetate de ablatie

• flutter atrial stang

Pre-Operator

Consultatia preoperatorie va stabili tipul de tratament, adecvat patologiei de fond.

Inainte de interventie, medicul electrofiziolog trebuie prevenit asupra antecedentelor de alergie, daca exista suspiciunea de sarcina. De asemenea vor fi mentionate eventualele medicamente utilizate sau alte afectiuni asociate (diabet zaharat, boala renala).

Se efectueaza un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobinei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana a jeun (sa nu manance si sa nu consume lichide). De asemenea, preprocedural va primi un formular de consimtamant.

De asemenea medicul va fi prevenit asupra altor tratamente urmate si, la nevoie , va solicita intreruperea unora dintre acestea. Medicatia nu va fi oprita din proprie initiativa.

Post-Operator

Datorita caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedurala este in general rapida. Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa 1 zi. Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat. La domiciliu veti urmari daca apar febra sau frison, modificari la nivelul plagii.

Pe parcursul spitalizarii veti fi monitorizat permanent.

Veti fi instruit inainte de externare privind modul de ingrijire a plagii. Un mic disconfort poate fi resimtit 2-3 zile dupa procedura, la nevoie putand fi administrate medicamente antialgice.

Nu este neobisnuit ca dupa ablatie sa reapara aritmii in primele 2-4 saptamani. Pot fi necesare 1-3 luni pana la vindecare completa a cicatricii de ablatie si pentru a putea verifica reusita procedurii. In acest interval este posibil ca medicul sa va indice tratament antiaritmic.

Supravegherea pentru decelarea fibrilatiei atriale recurenta dupa ARF este importanta, astfel, este recomandat ca prima vizita la electrofiziolog sa fie la 3 luni postablatie, apoi la fiecare 6 luni in primii doi ani. Medicul dumneavoastra va stabili frecventa vizitelor in functie de patologie.

Tratmentul anticoagulant va fi de asemenea necesar o perioda de timp, medicul va decide in functie de rezultatul ablatiei si va indica tratamentul optim pentru dumneavoastra.

Important!

Afla imediat costurile acestei interventii!

Sau
contacteaza-ne tu!

Call Center
031 9300

Ablatia de fibrilatie atriala este o procedura minim invaziva, cu rezultate variabile in caz de fibrilatie atriala, desi multi pacienti beneficiaza de pe urma ablatiei. Repetarea procedurii poate fi necesara in anumite situatii. Postprocedural, medicul poate indica tratament medicamentos antiaritmic si tratament anticogulant pentru o perioada de timp care va fi stabilita in functie de rezultate.

X

Yandex.Metrica